Institutul European din România, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe, a organizat în data de 28 septembrie 2021, între orele 11:00 – 13:00, dezbaterea cu tema „Economie post-pandemie” (format online- Zoom).
Evenimentul face parte din seria dedicată Conferinței privind Viitorul Europei și a avut ca principal obiectiv promovarea dezbaterii privind viitorul Europei și sporirea gradului de conștientizare a cetățenilor asupra evoluțiilor politice, economice și sociale, cu scopul de a analiza efectele pandemiei asupra politicilor economice, precum și implicațiile crizei sanitare asupra gândirii și raționamentelor economice contemporane.
În acest context, printre subiectele discutate s-au aflat: importanța dialogului și a exprimării opiniei cetățenilor în cadrul evenimentelor legate de Conferința privind viitorul Europei, procesele de redresare și reziliență pentru economiile și societățile europene în timpul și post-pandemie, necesitatea pregătirii Uniunii Europene pentru crizele viitoare.
Totodată, au fost prezentate o serie de informații și de date privind implicațiile pandemiei asupra economiei și societății, precum:
- Criza sanitară a avut ca efect o flexibilitate financiară mai extinsă prin adoptarea Mecanismului de Redresare și Reziliență. Unul din scopurile sale este de a întări reziliența internă si externă a UE în principal prin completarea pieței interne și a libertăților sale.
- În pandemie, Uniunea a reușit să instituie mecanisme care i-au permis să fie solidară cu statele membre, deși nu a avut competențe exclusive în zona sănătății.
- Există șase direcții principale pentru utilizarea alocărilor aferente redresării și rezilienței: digitalizare, tranziție verde, economie, coeziune socială, modernizare administrativă și fonduri pentru tineret. Sumelor din PNRR li se adaugă cele din cadrul financiar 2021-2027. Este de dorit să fie urmărită corelarea obiectivelor de pe cele două dimensiuni.
- Este posibil ca pe viitor să existe dezbateri privind alte împrumuturi colective/comune contractate la nivelul Uniunii.
- Conferința privind viitorul Europei poate fi echivalată cu o Conferință privind Viitorul României. România trebuie să urmărească: aderarea la zona euro, îmbunătățirea integrării sale în lanțurile de producție europene, deci propria sa dezvoltare, reziliență și stabilitate.
- Din punct de vedere economic, deși trăim într-o perioadă de incertitudine, accentuată de pandemie, există și oportunități care pot fi utilizate în această perioadă, cum ar fi: 5G, 6G sau inteligența artificială. La nivelul companiilor, chiar dacă mulți angajatori au un deficit în privința personalului angajat în domeniul IT&C, există interes pentru transformare digitală.
- Implicarea președintei Comisiei în susținerea planurilor de redresare și reziliență, propuse de statele membre, arată necesitarea unei politici industriale ferme pe termen lung. Tranziția verde implică o problemă intergenerațională – ce vom lăsa generațiilor viitoare?
- Este nevoie de o susținere mai puternică, prin finanțări dedicate, pentru educație și sănătate – domenii care oferă bunuri publice.
- În situații de criză e este important să avem de instituții puternice, care să contribuie la atenuarea șocului pentru societăți și la scăderea incertitudinii – a se vedea cazurile din Belgia și Olanda. Astfel vom putea fi mai bine pregătiți atunci când se va produce o altă criză.