Institutul European din România (IER) a organizat marți, 20 aprilie 2021, între orele 11:00-12:30, un eveniment în seria Dialoguri@IER, având ca temă egalitatea de gen.
Invitatele noastre la dialog au fost dna lector univ. dr. Diana Elena Neaga, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, membră a Societății de Analize Feministe AnA și dna Aurora Martin, consilier superior Relații Internaționale, Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați. Moderarea evenimentului a fost asigurată de dna prof.univ.dr. Liliana Popescu, prorector, Școala Națională de Studii Politice și Administrative.
Amintindu-se de faptul că perioada actuală este marcată de critica nedemocratică a egalității de gen și a studiilor de gen, au fost prezentate mai multe perspective și date precum:
- Evenimentul organizat de IER reiterează importanța normativă a egalității de gen, în condițiile în care discursurile anti-egalitate de gen au luat avânt în ultimii ani pe fondul creșterii influenței extremei drepte și a ascensiunii iliberalismului, la nivel internațional;
- Mișcările anti-egalitate de gen din România susțin că studiile de gen nu ar fi sustenabile și nu ar produce competențe necesare pentru piața muncii;
- Pandemia a reprezentat un context cu multiple vulnerabilități pentru femeile din România, în contextul în care multe dintre acestea s-au aflat în linia I (în calitate de medici, asistente, lucrătoare în comerț, personal de curățenie și îngrijire etc.);
- Tot în context pandemic, categoriile care au fost cele mai afectate de criza sanitară au fost femeile în vârstă (aflate într-un procent mai mare față de bărbații din aceeași grupă de vârstă), femeile de etnie romă (30% din persoanele de etnie romă trăiesc în gospodării fără acces la apă curentă), femeile aflate în șomaj sau în risc de a-și pierde locul de muncă, femeile care sunt victime ale violenței domestice ș.a.
- În ceea ce privește dinamica de la locul de muncă, femeile au reprezentat categoria demografică cea mai afectată de schimbări legate de creșterea numărului orelor de muncă pe timpul pandemiei sau reducerea considerabilă a numărului orelor de muncă (ex. ca urmare a măsurilor de șomaj tehnic).