Institutul European din România (IER) a organizat în data de 22 iunie 2022, între orele 10:00 – 11:30, evenimentul cu tema „Tinerii din România și viitorul digital al Europei”, (format online – Zoom), în cadrul seriei Dialoguri@IER.
Invitații noștri la dialog au fost Oana Ștefăniță, lector univ.dr., Facultatea de Comunicare și Relații Publice/SNSPA, Vlad Măcelaru, consilier al Ministrului Cercetării, Inovării și Digitalizării și Andrei Popescu, coordonator Corpul European de Solidaritate, Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale. Moderarea evenimentului a fost asigurată de Eliza Vaș, expert în cadrul Serviciului Studii Europene (IER).
Scopul dezbaterii a fost de a crește gradul de conștientizare cu privire la oportunitățile și provocările pe care tranziția digitală le aduce tinerilor, precum și identificarea acțiunilor prin care aceștia pot contribui la definirea deceniul digital al Europei, învățarea pe tot parcursul vieții și pregătirea pentru viitorul muncii și dezvoltarea competențelor digitale.
În cadrul evenimentului au fost prezentate următoarele idei:
- Una dintre provocările digitalizării este legată de capacitatea de a face diferența între sursele sigure, de încredere în mediul online și cele care folosesc diverse strategii pentru atacuri cibernetice, dezinformare, știri false; contracararea acestor fenomene este posibilă prin dezvoltarea competențelor digitale.
- Mediul universitar are un rol esențial în procesul de tranziție digitală, având la dispoziție utilizarea unei palete largi de instrumente, precum: depunerea de candidaturi pentru finanțări europene, schimbarea curriculumului, utilizarea noilor tehnologii în procesul de învățare.
- Sindromul celei de-a treia persoane (impresia că suntem mai buni decât ceilalți în mediul virtual) este unul din aspectele care ne vulnerabilizează în acest spațiu.
- Abilitățile de gândire creativă, abilitățile de comunicare, capacitatea de a colabora și respectul oferit tuturor utilizatorilor de internet, precum și respectarea diferențelor sunt elemente prioritare în mediul digital; complementar educației clasice, activitățile non-formale, prin implicarea ONG-urilor, pot contribui la dezvoltarea competențelor digitale, fiind mult mai atractive pentru tineri.
- Conștientizarea oportunităților și a responsabilităților derivate din cetățenia digitală în rândul populației este de mare interes în tot ceea ce implică procesul de transformare digitală.
- Tinerii pot avea cel mai mare impact în tranziția digitală, aceștia putând porni „bulgărele digitalizării”, luând în considerare că sunt expuși tehnologiei de la vârste fragede.
- În prezent, la nivelul României, serviciile publice digitale sunt folosite de un număr scăzut de persoane. În acest context, se impune o mai bună comunicare, dar și servicii digitale diferențiate pe categorii de utilizatori, astfel încât să atragă mai mulți cetățeni care pot beneficia de avantajele oferite de mediul digital.
- Toate programele europene pun accent pe trei componente: includere socială, transformare digitală și schimbările climatice.
- Pentru atingerea unor rezultate optime în ceea ce privește tranziția digitală, colaborarea dintre diverse instituții, precum Ministerul Educației, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și Ministerul Sportului este foarte importantă. Însă fiecare dintre noi poate contribui la succesul transformării digitale.
- Prin raportul european „Shaping digital inclusion, safety and wellbeing in a post pandemic world”, au fost colectate date de la sute de tineri și lucrători de tineret din Europa pentru a examina implicațiile pandemiei asupra incluziunii, siguranței și bunăstării digitale, iar unul dintre aspectele evaluate a privit gradul de familiarizare cu tendințele ce vor caracteriza următorii ani: mai bine de 51% dintre cei chestionați nu au auzit despre internetul comportamentelor, internetul lucrurilor, deep fakes sau hiperconectivitate.
- Cancel culture este un fenomen destul de des întâlnit în spațiul online, iar gândirea critică poate diferența în capacitatea de a înțelege mai multe perspective, fără a anula, fără a blama o persoană, folosind mediul digital. Peste 65% dintre persoanele ce au participat la studiul menționat inițial au declarat că s-au confruntat cel puțin o dată cu o situație de excluziune digitală.