Institutul European din România, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe, a organizat miercuri, 9 martie 2022, între orele 10:00 – 11:45, dezbaterea cu tema Provocările agriculturii românești în contextul strategiei UE „De la fermă la consumator” și a noii politici agricole comune (PAC) – format online (Zoom).
Evenimentul a fost înscris în seria dedicată Conferinței privind viitorul Europei și a avut ca obiectiv promovarea tranziției către sisteme agricole și alimentare durabile, cu îmbunătățirea siguranței alimentare și stimularea calității producției, în consens cu strategia UE „De la fermă la consumator” și noua politică agricolă comună (PAC).
În cadrul dezbaterii au fost expuse numeroase idei și aspecte relevante privind asigurarea securității alimentare la nivel european și național, inclusiv în contextul obiectivelor strategice privind tranziția verde și digitală, dintre care amintim:
- Conferința privind viitorul Europei reprezintă un proces de consultare amplu, în cadrul căruia cetățenii europeni își pot exprima așteptările cu privire la viitorul construcției europene. Desfășurarea unei dezbateri pe tema agriculturii și securității alimentare demonstrează importanța acestui subiect pe agenda de cooperare europeană și a interesului cetățenilor față de aceasta. Situația sanitară generată de pandemie a scos la iveală vulnerabilitatea lanțului alimentar european, deși măsurile implementate la nivel european au contribuit la atenuarea celor mai grave deficiențe și la redresare.
- Strategia „De la fermă la consumator” reprezintă un instrument prin care Comisia Europeană dorește să asigure protecția cetățenilor în contextul unor dificultăți induse de evoluții antropice sau dezastre naturale. Totodată, este necesară asigurarea echității în ceea ce privește țintele strategice cantitative de utilizare a îngrășămintelor chimice, pentru a asigura atât producția necesară pentru consumul de la nivel național, cât și o concurență egală între producători, fără a aduce prejudicii protecției mediului și biodiversității.
- A fost subliniată importanța valorificării oportunităților de a face schimbări sistemice, prin anticiparea șocurilor sau schimbarea modului în care funcționează sistemul alimentar, inclusiv printr-o mai bună utilizare a fondurilor alocate cercetării prin programul Orizont Europa pentru a servi acestor scopuri.
- Consolidarea mediului asociativ și asigurarea schimbului de generații în agricultură reprezintă mijloace prin care se poate susține agricultura durabilă, având în vedere studiile care subliniază impactul evoluțiilor demografice asupra agriculturii (de ex. la nivel global se estimează o creștere a populației cu 34% și a procentului de persoane de peste 65 de ani la 25,5% până în 2050, corelată cu o creștere a necesarului de alimente cu 70%, accelerarea urbanizării și criza resursei umane în sectorul agricol).
- Dezvoltarea rurală reprezintă cel de-al doilea pilon al politicii agricole comune, acesta având un rol crucial în atingerea convergenței, asigurarea coeziunii sociale și a unui standard de viață înalt pentru locuitorii din mediul rural și lucrătorii din sectorul agricol. Este necesar ca investițiile în dezvoltarea rurală durabilă să fie corelate cu sprijinirea schimbului de generații în agricultură, printr-o atenție mai mare la sistemul de educație și formare profesională pentru specialiști în domeniu.
- Un model care poate susține fermierii mici și mijlocii români, deja pilotat în România, îl reprezintă food hub-ul, care reprezintă o afacere sau o organizație care gestionează activ agregarea, distribuția și comercializarea produselor alimentare din rândul producătorilor locali și regionali pentru a satisface cererea. Aceste food hub-uri reprezintă o soluție complementară la asocierea prin cooperative, iar experiența a 4 astfel de structuri în perioada 2018-2021 a demonstrat utilitatea și necesitatea modelului, precum și deschiderea fermierilor și consumatorilor de a le utiliza.
- Utilizarea noilor tehnologii în agricultură poate, de asemenea, să sprijine atât automatizarea producției cu impact economic scăzut, cât și informații precise care să contribuie la intervenții punctuale în cazul identificării unor dăunători sau boli, la monitorizarea constantă a depozitelor alimentare, precum și la trasabilitatea produselor alimentare.
- La nivelul României este nevoie de o corelare a viziunii strategice europene cu nevoile producătorilor și consumatorilor, fiind menționată în acest sens consultarea amplă cu privire la obiectivele asumate prin Planul Național Strategic 2023-2027. Criza alimentară care se preconizează ca urmare a evoluțiilor geopolitice, dar și a schimbărilor climatice necesită măsuri coordonate și echitabile la nivel european pentru susținerea rezilienței, productivității și competitivității producției agricole, protecția consumatorilor și asigurarea securității alimentare.
Prezentare Alexandra Popa_Food Hubs
Prezentare Lucian Luca_Fezabilitatea unor obiective ale Green Deal pentru agricultura românească