Institutul European din România a organizat o nouă dezbatere online în cadrul seriei intitulate Actualitatea europeană în reflector, care a avut ca obiectiv informarea publicului larg despre importanța pe care Consiliul Uniunii Europene o are în coordonarea politicilor statelor membre în domenii specifice, aducând în discuție subiecte prioritare pe agenda Președinției curente a Consiliului.
Desfășurat în data de 24 aprilie 2024, între orele 11:00 – 13:00 (ora locală București), evenimentul a avut ca temă: ”The European Pillar of Social Rights: Impact and Future Perspectives”.
La dezbatere au participat reprezentanți ai instituțiilor europene și naționale, experți și cercetători din România și alte state membre ale UE, reprezentanți ai mediului academic, ai societății civile, mass media ș.a.
Lucrările evenimentului s-au desfășurat în limba engleză, iar printre aspectele discutate se numără:
- Președinția belgiană a Consiliului Uniunii Europene acordă o importanță deosebită agendei sociale europene, fapt reflectat și de adoptarea de către Parlamentul European a Directivei privind lucrul pe platforme online, precum și de acordul provizoriu referitor la introducerea unui card european pentru persoanele cu dizabilități.
- Pilonul European al Drepturilor Sociale (PEDS) este un angajament politic comun de a stimula convergența în materie de politici sociale, iar Declarația recentă de la La Hulpe insistă asupra importanței de a continua eforturile de implementare a PEDS.
- Prezentarea raportului lui Enrico Letta intitulat “Much more than a market”, în aprilie 2024, include și agenda socială a UE, aceasta fiind esențială pentru viitorul Uniunii.
- Pilonul European al Drepturilor Sociale servește drept ghid și instrument de bază pentru protejarea modelului economic social al UE, dar suntem departe de obiectivele menționate în Declarația de la Porto a liderilor europeni (8 mai 2021), mai ales în ceea ce privește capacitatea de reducere a sărăciei prin protecție socială.
- PEDS cuprinde trei capitole: 1) șanse egale și acces la piața muncii; 2) condiții de muncă echitabile; 3) incluziune și protecție socială. Până în prezent au fost înregistrate progrese în abordarea drepturilor cuprinse în primele două capitole, însă s-a realizat prea puțin în materie de incluziune și protecție socială. O soluție în acest sens ar putea fi reprezentată de adoptarea unor standarde minime la nivel european în materie de protecție.
- Nerespectarea egalității de gen, violența împotriva femeilor, povara dublei zile de lucru și inegalitatea salarială între femei și bărbați sunt chestiuni ce ar trebui abordate nu doar din considerente morale, ci și pentru dezvoltarea sustenabilă a societății.
- Adesea, managementul algoritmic al procesului de selecție a forței de muncă, introdus pentru a reduce discriminarea pe diverse criterii, se dovedește totuși a fi problematic, întrucât inteligența artificială pare a fi contaminată de mediul social viciat de diverse prejudecăți.
- Se estimează că efectele nete asupra pieței muncii pe termen mediu ca urmare a tranziției verzi vor fi mai degrabă reduse, cu toate acestea ne așteptăm ca unele sectoare să fie mai afectate decât altele (ex. construcții și agricultură).