Luana Pleşea, 11 aprilie 2018
Uniunea Europeană ar trebui să îi protejeze mai bine pe jurnalişti. A fost mesajul transmis de deputaţii europeni în timpul unei dezbateri organizate luna trecută în plenul Parlamentului European, în urma asasinării jurnalistului slovac de investigații Ján Kuciak și a logodnicei sale Martina Kušnírová. S-a insistat atunci asupra importanței unor reguli mai bune la nivel național și european pentru a proteja jurnaliștii, bloggerii și pe cei care dau informații. Astfel că, la sfârşitul lui martie, deputaţii din Comisia Libertăţi Civile au votat o rezoluţie non-legislativă prin care solicită statelor membre ale Uniunii să asigure o finanțare publică adecvată pentru protejarea și promovarea unei prese pluraliste, independente și libere. De asemenea, este solicitată şi consolidarea sprijinului financiar acordat furnizorilor de servicii publice și jurnalismului de investigație şi abținerea de la implicarea în deciziile editoriale.
Violența față de jurnaliști și presiunile exercitate asupra acestora, înrăutățirea condițiilor economice și de muncă în mass-media, știrile false și neutralitatea internetului s-au aflat printre subiectele analizate în raportul privind libertatea presei. Raportoarea Barbara Spinelli, Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică track engleză+italiană: „Trăim vremuri dificile în ceea ce privește libertățile mass-media. Există atacuri, atacuri letale împotriva jurnaliștilor, dar există și o teamă generală, mai ales la nivelul clasei politice în ceea ce priveşte știrile de pe internet. Se vede în acest mare discurs despre ştirile false şi cred că se exagerează foarte mult, pntru că ştirile false au existat şi în presa centrală. Deci, efortul meu s-a concentrat pe o folosire mai echilibrată a acestui temen foarte periculos de „ştiri false”, utilizat în general şi foarte des pentru a reduce la tăcere criticile, în special în perioadele electorale. Raportul încearcă să se adapteze la revoluţia presei, marcată de apariţia internetului şi a ştirilor furnizate prin acesta. Este o extindere a libertăţii presei, o extindere democratică puternică, dar care aduce şi riscuri în acelaşi timp. Am insistat în special asupra legilor privind defăimarea. În opinia mea, ele trebuie să fie dezincriminate în Europa. Grupurile politice nu au fost de acord asupra acestui punct, dar raportul insistă asupra faptului că legile privind defăimarea ar putea avea un impact negativ asupra libertății presei. Sunt mulţumită că a trecut ideea cu privire la o protecţie puternică a avertizorilor de integritate, care, în prezent, nu sunt suficient de bine protejaţi. Un fel de “clauză orizontală”, în raport, este aceea că toate restricțiile impuse presei trebuie să se bazeze pe dreptul internațional și, în particular, pe articolul 19 din Pactul internațional privind drepturile civile și politice, şi anume: măsurile trebuie să fie necesare, proporționale și legitime. Nu există excepții de la aceste trei condiții”.
Foto: Barbara Spinelli // Sursă foto: https://multimedia.europarl.europa.eu