Institutul European din România (IER) a organizat joi, 9 martie 2023, între orele 10:00 – 11:30, în format online (Zoom), un eveniment în cadrul seriei Dialoguri@IER, cu tema „Interconectivitatea în Uniunea Europeană – provocări pentru viitorul politicilor de transport în 2030”.
Invitații noștri la dialog au fost Daniela Staicu, cadru didactic asociat dr., Academia de Studii Economice, Facultatea de Administrare a Afacerilor cu predare în limbi străine, coordonator studiu omonim SPOS 2022, Eugenia Gușilov, director fondator Romania Energy Center – ROEC, co-autor studiu omonim SPOS 2022 și Silviu-Laurențiu Tiron, specialist E-mobility, E.ON România. Evenimentul a fost deschis de Oana-Mihaela Mocanu, director general al IER, iar moderarea a fost asigurată de Mihaela Pădureanu, expert în cadrul Serviciului Studii Europene (IER).
Înscris în seria Dialoguri@IER, evenimentul a avut ca obiectiv diseminarea rezultatelor cercetării în cadrul studiului omonim, scopul acestuia din urmă fiind identificarea oportunităților și provocărilor pentru viitorul politicilor de transport ale României în contextul dublei tranziții digitale și verzi a Uniunii Europene.
În cadrul dialogului au fost evidențiate următoarele aspecte:
- În contextul dublei tranziții (digitală și verde), studiul face referire la metodele de eficientizare a dezvoltării mobilităţii urbane durabile, a interconectivităţii (interregionale în România și la nivel european), respectiv la relaţia dintre sursele de finanţare europene şi decalajele din sectorul transporturilor. Au fost avute în vedere diferite moduri de transport (aerian, terestru, maritim, feroviar, rutier etc.) între diferite regiuni și/sau state, iar orizontul de timp al studiului este anul 2030;
- Transportul sustenabil a fost exemplificat prin evoluţia spectaculoasă a vânzării autovehiculelor electrice (AE). Astfel, anul 2021 a prezentat un record la nivel global: 6,6 milioane AE (din care 2,3 milioane în Europa). Europa deţine al doilea cel mai mare parc auto electric din lume (5,5 milioane AE), după China (7,8 milioane AE);
- Există 730 de staţii de realimentare cu hidrogen la nivel global, iar în Europa sunt 228 astfel de staţii (101 în Germania, 41 în Franţa şi 19 în Marea Britanie);
- Transportul rutier poluează cel mai mult (>70% din emisiile GES din total GES generate de transport) şi de aceea, UE îşi propune să pună accent pe vehiculele cu emisii scăzute, într-o primă etapă şi, mai apoi pe vehiculele cu emisii-zero ;
- România este dependentă într-o proporţie covârşitoare de combustibili fosili. Chiar şi în UE procentul utilizării combustibililor convenţionali în transportul rutier este destul de ridicat şi de aceea, UE îşi propune obiective deosebit de ambiţioase, mai cu seamă decarbonarea transporturilor până în 2035;
- În cadrul Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021 – 2030 (PNIESC), ţinta pentru infrastructura bazată pe combustibili alternativi în oraşele mari, în privinţa gazului natural comprimat nu a fost atinsă (23 staţii de realimentare până în 2020), în România existând doar 3 astfel de staţii;
- România are 6 puncte de încărcare publică pentru vehicule electrice (calculate la 100 000 locuitori), iar în Europa media este de 73, astfel că, la nivel naţional este necesară recuperarea acestor decalaje;
- Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) are patru direcţii investiţionale : modernizarea şi reînnoirea infrastructurii feroviare; material rulant feroviar; dezvoltarea infrastructurii rutiere sustenabile şi dezvoltarea reţelei de transport cu metroul în Bucureşti şi Cluj-Napoca. În acest sens, sunt setate numeroase ţinte pentru îndeplinirea obiectivelor legate de reforme şi investiţii;
- România are cea mai ridicată rată a deceselor în urma accidentelor rutiere din Europa, ceea ce denotă o infrastructură deficitară și subdimensionată. De asemenea, infrastructura este și poluantă, are efecte asupra dezvoltării și consolidării economice, iar în acest context, subiectul studiului de faţă este deosebit de relevant;
- În privinţa cooperării regionale, România va găzdui pentru a doua oară, în 2023, summitul Iniţiativei celor 3 Mări şi Forumul de Afaceri aferent, în cadrul căruia s-ar putea sugera ca abordarea investiţiilor să fie efectuată pe sistem need based (în funcție de criteriul implicării ţării respective în acest format și starea infrastructurii existente). În acest context regional, România pune accent pe proiectele de transport Rail 2 Sea si Via Carpathia;
- Au fost prezentare și o serie de studii de caz, pentru a putea observa unele similitudini, dar şi discrepanţe între practicile din România, respectiv din Austria, Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania;
- La finalul dezbaterii, principala recomandare a fost aceea de aliniere a obiectivelor naționale la principalul deziderat UE și anume, tranziția de la mijloace de deplasare cu motor cu combustie internă către vehicule mai puțin/deloc poluante (prin electrificare, carburanți alternativi – gaz, hidrogen) și pregătirea infrastructurii de alimentare.