Institutul European din România și Fundația Robert Schuman (Paris) au organizat miercuri, 20 octombrie a.c., între orele 16:30 – 18:00 (ora României), în format online, dezbaterea cu tema „Către o Europă mai unită”.
Scopul dezbaterii a fost de a crea un spațiu în care experți europeni și grupuri de reflecție să facă schimb de idei, contribuind totodată, la nivel colectiv, la definirea unei viziuni europene, pentru a îmbogăți dezbaterile care vor avea loc pe parcursul președinției franceze la Consiliul Uniunii Europene, precum și cele legate de Conferința privind viitorul Europei.
Intervențiile experților invitați au fost urmate de o sesiune de întrebări și răspunsuri. Limbile de lucru au fost româna și franceza, fiind asigurată traducerea simultană.
În cadrul dezbaterilor au fost prezentate următoarele idei cheie:
- Criza generată de pandemia de Covid-19 a avut un impact major la nivel politic, social și economic, însă cooperarea și solidaritatea europeană au dus la implementarea unor măsuri comune de gestionare și redresare economică, contribuind totodată la consolidarea competențelor Uniunii Europene.
- Reflecția privind viitorul construcției europene, în cadrul Conferinței privind viitorul Europei, bazată pe spiritul părinților fondatori ai proiectului european de integrare, va urmări definirea unei viziuni comune, prin implicarea cetățenilor, fiind necesară însă o bună înțelegere a diversității europene, respectiv a specificului național al fiecărui stat membru în vederea asigurării unui proces de tranziție just, echitabil și benefic tuturor.
- Provocările curente pe care UE trebuie să le gestioneze vizează: redresarea economică; criza modelului de dezvoltare actual, criză accelerată de schimbările climatice; deficitul de încredere în elitele politice respectiv creșterea importanței economice și politice a Asiei pe arena internațională.
- Dezbaterile actuale răspund nevoii de pregătire sustenabile a Uniunii, pentru provocările deceniilor viitoare, fiind demnă de menționat preocuparea din ce în ce mai vizibilă la nivel european pentru anticiparea tendințelor și evaluarea datelor și evenimentelor dintr-o perspectivă evolutivă.
- Actuala criză energetică reclamă necesitatea unei abordări strategice la nivel european în ceea ce privește aspectele economice și geopolitice ale asigurării resurselor necesare funcționării pieței interne. Franța este interesată ca energia nucleară să fie recunoscută prin tipurile de energie verde, favorizând astfel o tranziție energetică cu un impact economic mai redus asupra consumatorilor finali.
- Președinția Franței la Consiliul Uniunii Europene se va concentra pe trei piloni: apartenența, relansarea economică și consolidarea puterii europene, fiind interesată de depășirea clivajelor existente la nivel intern, reflectate atât în planul valorilor și identităților, cât și în prioritățile de politică externă, consolidarea pieței interne și relansarea economică, respectiv definirea clară a intereselor europene proprii în contextul schimbărilor geopolitice de la nivel global. Totodată, este necesară o atenție sporită parteneriatului cu statele africane, din perspectiva provocărilor demografice europene și nu numai.