În data de 12 decembrie 2024, Institutul European din România (IER) a organizat conferința aniversară cu titlul: „Împreună pentru o Europă mai puternică! IER@25”. Cu această ocazie, au fost marcați 25 de ani de la înființarea IER în prezența unor oficiali guvernamentali, reprezentanți ai mediului academic, jurnaliști, experți din domeniul afacerilor europene care au contribuit la parcursul european al țării noastre și au fost alături de IER în ultimul sfert de secol.
Conferința s-a bucurat de participarea E.S. Luminița Odobescu, ministrul afacerilor externe, care a rostit o alocuțiune în cadrul sesiunii introductive. Evenimentul a fost deschis de Oana-Mihaela Mocanu, director general IER. Invitații noștri în cadrul sesiunii tematice au fost: prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, București, președinte al Consiliului de Administrație al IER, Leonard Orban, fost comisar european, fost negociator șef pentru aderarea României la UE, membru al Consiliului de Administrație al IER, și prof.univ.dr. Gabriela Drăgan, Facultatea de Relații Economice Internaționale, Academia de Studii Economice, membru în Consiliul Științific Consultativ al IER.
De asemenea, au fost transmise mesaje video înregistrate cu referire atât la tema conferinței, cât și la momentul aniversar IER@25, de către Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, E.S. Lazăr Comănescu, secretar general, Organizaţia de Cooperare Economică la Marea Neagră, și Jacques Pelkmans, profesor, College of Europe Bruges, cercetător senior CEPS Bruxelles. Moderarea evenimentului a fost asigurată de Eliza Vaș, coordonator al Compartimentului Studii, Serviciul Afaceri Europene (IER).
Printre subiectele discutate în cadrul conferinței:
- Evoluția instituțională a IER – instituție publică înființată printr-un proiect PHARE, cu scopul de a sprijini Guvernul României în procesul de preaderare și de postaderare, dedicată creșterii profilului României în UE.
- IER a desfășurat o activitate bogată pe patru dimensiuni (cercetare, formare, traduceri și comunicare), atât în perioada de preaderare, cât și în perioada post-aderare.
- Procesul de comunicare privind afacerile europene trebuie regândit, astfel încât să putem ajunge la cei care sunt dincolo de mediul nostru apropiat și să arătăm mai clar care sunt beneficiile aderării noastre la UE.
- România are o voce puternică la Bruxelles, nu trebuie să blocăm inițiative pentru a fi vizibili. Dacă ne uităm la vecinătatea noastră, fie la Balcani, fie la Europa de Est, o să observăm că ei își doresc să devină state membre ale UE.
- Trebuie să ne raportăm la întrebări precum: De ce spunem că vrem în UE, dar „UE ne fură”? Ce anume unește aceste discursuri? Cine suntem și ce vrem? Care este relația dintre tehnologie și democrație? Sunt algoritmii compatibili cu democrația?
- IER s-a dovedit a fi o instituție rezilientă, care a continuat să-și îndeplinească misiunea în ciuda provocărilor pe care le-a întâmpinat.
- UE trebuie să facă față provocărilor din Est (războiul din Ucraina) și din Vest (nu știm care va fi efectul alegerilor prezidențiale din SUA și există posibilitatea ca noua administrație americană să impună tarife importurilor europene).
- Există cel puțin două categorii de cetățeni care au avut numeroase beneficii în urma aderării la UE, dar în mod paradoxal au devenit eurosceptice: agricultorii și diaspora. Trebuie să fie mai bine explicat și comunicat ce se negociază la nivel european.
- Noi cei care suntem aici și iubim Europa poate nu am făcut destul, fie că nu am comunicat suficient, fie că nu ne-am reformat.
- Ideea de a lucra împreună în Europa este o necesitate menționată de toate statele membre UE.
- În 2025, România va sărbători „majoratul” apartenenței sale la UE și, în acest moment de răscruce, cu provocări multiple pe plan intern și extern, nu ar trebui să subestimăm importanța apartenenței noastre la spațiul euroatlantic.