Uniunea Europeană se află pe drumul extinderii, cu mai multe țări candidate care își doresc aderarea în următorii ani. Ucraina, Republica Moldova și Georgia (oficial, stat candidat, deși procesul de negociere este momentan suspendat), alături de țările din Balcanii de Vest, progresează în ritmuri diferite în procesul lor de aderare. Deși integrarea lor în UE reprezintă o necesitate strategică, trebuie să admitem că acest proces implică provocări bugetare și instituționale majore.
Implicațiile financiare ale extinderii sunt semnificative și necesită o revizuire profundă a cadrului financiar multianual (CFM) al UE pentru perioada 2028-2034, astfel încât viitoarele aderări să fie viabile din punct de vedere financiar și să nu interfereze cu politicile actuale.
Pentru a răspunde acestor provocări, la 29 ianuarie 2025, Comisia pentru bugete a Parlamentului European (BUDG) a publicat studiul „Adaptarea bugetului Uniunii Europene pentru viitoarele extinderi”. Acesta, realizat de experți de la Jacques Delors Institute, CEPS și LSE, analizează impactul extinderilor anterioare asupra bugetului UE, estimează costurile financiare ale integrării unor noi state membre și prezintă recomandări de politici pentru ajustarea CFM, astfel încât viitoarele aderări să fie fezabile atât din punct de vedere economic, cât și social.
Astfel, studiul explorează trei scenarii posibile de extindere. Primul dintre acestea presupune că nicio nouă aderare nu ar avea loc înainte de 2034, iar UE ar continua să ofere sprijin de preaderare țărilor candidate. Un al doilea scenariu (small bang) prevede că țările din Balcanii de Vest aderă la UE până în 2030. Cel mai ambițios scenariu propune o extindere „Big Bang”, în care Ucraina, Republica Moldova și Georgia s-ar alătura UE împreună cu Balcanii de Vest. Fiecare dintre aceste scenarii are implicații financiare diferite și necesită adaptarea unor politici esențiale ale UE, în special politica de coeziune (PC) și politica agricolă comună (PAC).
Impactul financiar al extinderii
Extinderea UE a avut întotdeauna un impact profund asupra bugetului comunitar. Pe măsură ce noi state membre, de obicei mai puțin dezvoltate, aderă la Uniune, acestea beneficiază de fonduri structurale europene, subvenții agricole și alte forme de sprijin financiar. Deoarece noile state membre sunt în general beneficiare nete ale bugetului UE, iar nu contributoare nete, e nevoie de ajustări în alocarea fondurilor europene.
În scenariul unei „integrări graduale”, care nu ar implica noi aderări înainte de 2034, Uniunea ar continua să acorde sprijin financiar prin instrumentele de preaderare. Estimările pentru perioada 2028-2034 indică o sumă de 68 miliarde de euro alocată pentru sprijinul de preaderare. Aceste fonduri ar permite țărilor candidate să își consolideze economiile înainte de aderare. În acest context, bugetul UE ar rămâne stabil la aproximativ 1% din PIB-ul Uniunii, permițând astfel alocarea de resurse suplimentare pentru noi priorități politice. Dacă țările din Balcanii de Vest aderă până în 2030, impactul financiar ar fi gestionabil, arată analiza. Bugetul UE ar trebui să suporte costuri suplimentare de 15 miliarde de euro anual (raportat la bugetul previzionat pentru scenariul în care nu au loc extinderi), mai ales prin majorarea alocărilor pentru politica de coeziune și subvențiile PAC. În acest scenariu, alocările PAC pentru actualele state membre ar scădea cu 2,5-3,5%, iar redistribuirea fondurilor europene ar reduce sprijinul pentru unele regiuni. Pe de altă parte, extinderea „Big Bang”, care ar presupune aderarea Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei, alături de statele din Balcanii de Vest, ar aduce provocări financiare și mai mari. Studiul estimează că impactul anual asupra bugetului UE după 2030 ar fi de 15,6 miliarde de euro. În plus, bugetul total al PAC ar crește cu 22-25%, cu excepția cazului în care sunt implementate reforme structurale. Așadar, redistribuirile din cadrul politicii de coeziune ar determina o reducere cu 16-21% a fondurilor pentru unele din actualele state membre. Deși această extindere ar aduce o serie de beneficii economice și strategice, ar necesita totodată reforme profunde ale modului de alocare a fondurilor UE pentru a fi asigurată sustenabilitatea financiară.
Ucraina și politica agricolă comună (PAC)
PAC este una dintre cele mai sensibile politici în contextul extinderii, iar integrarea Ucrainei ar reprezenta o provocare unică, susțin autorii studiului. Ucraina deține unele dintre cele mai vaste terenuri agricole din Europa, iar aderarea sa la UE ar putea să o transforme într-unul dintre cei mai mari beneficiari ai PAC. În acest sens, dacă Ucraina ar primi aceeași sumă/subvenție pe hectar ca actualele state membre, bugetul PAC ar trebui să crească cu cel puțin 22-25%, ceea ce ar fi nesustenabil pentru UE.
De aceea, pentru a evita o criză financiară, studiul propune mai multe soluții:
- Introducerea unei perioade de tranziție pentru plățile PAC, un proces similar cu cel aplicat în cazul statelor din Europa Centrală și de Est în 2004;
- Reformarea criteriilor de alocare a fondurilor PAC prin reducerea sprijinului pentru fermele mari și direcționarea finanțării către obiective de sustenabilitate;
- Excluderea Ucrainei de la plățile directe din Pilonul 1 al PAC, oferindu-i, în schimb, alte forme de sprijin agricol care să fie compatibile cu obiectivele de mediu și securitate alimentară ale UE.
Recomandări pentru adaptarea cadrului financiar multianual la viitoarele extinderi
Cu scopul de a pregăti bugetul UE pentru viitoarele extinderi, studiul propune o serie de măsuri esențiale:
- Menținerea finanțării pentru preaderare la nivelurile actuale pentru a asigura continuitatea sprijinului acordat țărilor candidate;
- Crearea unui „Fond de Extindere”, care să-i permită Uniunii Europene să gestioneze costurile aderărilor fără a fi afectate alte politici bugetare;
- Reformarea politicii de coeziune astfel încât actualele state membre să nu piardă fonduri în mod excesiv ca urmare a extinderii Uniunii;
- Revizuirea PAC pentru a preveni o creștere nesustenabilă a bugetului agricol;
- Introducerea unor reforme instituționale pentru a eficientiza procesul decizional, odată cu creșterea numărului de state membre.
Prin implementarea acestor măsuri, extinderea UE va putea fi susținută financiar și se vor menține stabilitatea politică și creșterea economică. Pentru detalii suplimentare, studiul poate fi accesat aici.
© Uniunea Europeană 2024 – Sursa: PE