Institutul European din România (IER) a organizat marți, 27 septembrie 2022, între orele 10:00 – 11:30, un eveniment în cadrul seriei Dialoguri@IER, având ca temă #diplomațiaclimatică – noi resurse și proiecte pentru o energie curată.
Invitații noștri la dialog au fost prof.univ.dr. Florin Bonciu, Universitatea Româno-Americană, cercetător principal la Institutul de Economie Mondială și membru în Consiliul Științific al IER, Luciana Miu, coordonator al Programului Economia Curată, Energy Policy Group și conf. univ. dr. habil Arpad Todor, Facultatea de Științe Politice/SNSPA, Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC).
Moderarea evenimentului a fost asigurată de Ana Maria Anghelescu, expert în cadrul Serviciului Studii Europene (IER).
Evenimentul a avut ca scop creșterea gradului de conștientizare cu privire la inițiativele europene în dezvoltarea hidrogenului și renovarea clădirilor, precum și identificarea oportunităților oferite de diplomația climatică pentru a răspunde mai bine nevoilor europene și naționale.
În cadrul dialogului au fost prezentate următoarele idei:
- Economia bazată pe hidrogen poate aduce contribuții în multiple domenii, ca materie primă sau sursă de energie complementară celor tradiționale, permițând astfel reducerea sau eliminarea poluării în industrii intensive (metalurgie, sticlărie etc.) sau transporturi. În prezent, România a decis achiziționarea unor trenuri alimentate cu hidrogen.
- Tranziția către o economie bazată pe hidrogen este însă un proces de durată, fiind menționate în acest context o serie de reglementări recente din domeniul hidrogenului ale Uniunii Europene și ale Statelor Unite ale Americii din 2022, care au stârnit interesul marilor operatori tehnologici și financiari pentru investiții și activități specifice.
- Criteriile de analiză care vor delimita principalii jucători în economia bazată pe hidrogen sunt: existența unor strategii și proiecte clare, distribuția globală a stațiilor de încărcare, respectiv distribuția europeană a rețelelor de transport a hidrogenului, existența asociațiilor profesionale privind economia bazată pe hidrogen.
- Inițiativa European Hydrogen Backbone (EHB) include treizeci și unu de operatori de infrastructură energetică, uniți printr-o viziune comună a unei Europe neutre din punct de vedere climatic, asigurată de o piață prosperă a hidrogenului regenerabil și cu emisii scăzute de carbon. Aceasta poate aduce noi oportunități pentru România, deoarece conductele sunt concentrate cu precădere în zona Europei de Est și în Europa Centrală.
- Strategia UE privind „Valul renovării clădirilor” lansată în 2020 vizează creșterea eficienței energetice a clădirilor, acestea contribuind cu 36% la emisiile totale de gaze cu efect de seră și cu aproximativ 40% la consumul total de energie din UE.
- Principalele măsuri pe care le vizează strategia includ: actualizarea țintelor, standardelor minime și obligațiilor pentru încălzire și răcire din surse regenerabile; dezvoltarea oportunităților europene de finanțare; întărirea disponibilității datelor și informațiilor prin digitalizare; asistența tehnică pentru folosirea fondurilor dedicate renovării și pentru autoritățile locale, precum și dezvoltarea de competențe necesare în aceste sectoare.
- România poate beneficia de aceste măsuri europene, având în vedere rata redusă de renovare a clădirilor din țară, precum și provocările existente în mediul rural, și angajamentele asumate ca stat membru UE în ceea ce privește atingerea neutralității climatice până în anul 2050.
- Implementarea acoperișurilor verzi la nivelul orașelor mari ar putea reprezenta o opțiune pentru România, fiind însă dependentă de interesul asociațiilor de proprietari și al autorităților locale, respectiv capacitatea de atragere a surselor de finanțare pentru acoperirea costurilor.
- Diplomația climatică și inițiativele de cooperare internațională în domeniul schimbărilor climatice ale UE au devenit din ce în ce mai extinse, aceste obiective fiind promovate inclusiv în parteneriatele specifice și politicile de dezvoltare adresate partenerilor UE din vecinătatea estică, Africa, Asia sau America de Sud.
- Uniunea Europeană a dobândit capacitatea de a impune standarde cu efecte la nivel global, după cum arată exemplul adoptării măsurilor pentru implementarea încărcătoarelor cu port USB-C, indiferent de marca dispozitivului, respectiv mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon (Carbon Border Adjustment Mechanism – CBAM) prin care se dorește prevenirea relocării producției poluante în afara Uniunii. Forța de persuasiune a UE este corelată cu gradul de conectare economică, cu aspectele de securitate, respectiv cu reziliența lanțurilor globale de aprovizionare cu energie.
- România a lansat în 2021 propria rețea de diplomație climatică, din care fac parte 35 de ambasade, având ca scop promovarea priorităților și perspectivelor naționale cu privire la problemele legate de climă, precum și sprijinirea obiectivelor agreate la nivelul Uniunii Europene în acest domeniu.
Prezentare Florin Bonciu_De la mituri la așteptări realiste despre economia bazată pe hidrogen