Institutul European din România și Centrul EUROPE DIRECT București au organizat luni, 31 martie 2025, evenimentul Agora cetățenească europeană cu tema: „Dezinformarea anti-europeană în România și în regiune – Ce este de făcut?”.
Evenimentul a adus în prim-plan complexitatea fenomenului dezinformării, cu accent pe narațiunile ostile la adresa Uniunii Europene și a valorilor occidentale, actorii implicați în propagarea acestora, dar și asupra soluțiilor concrete care pot contribui la consolidarea rezilienței informaționale.
În deschiderea sesiunii, participanții au fost întâmpinați de Adela Mustață, expert coordonator al Centrului EUROPE DIRECT București din cadrul Institutului European din România, care a subliniat importanța unei reflecții comune asupra amenințărilor informaționale în contextul actual geopolitic.
Panelul de experți a reunit voci relevante din sfera academică, media și societatea civilă, care au abordat, din perspective complementare, dinamica dezinformării și efectele acesteia asupra opiniei publice:
- Bianca TOMA, director de program, CRPE, a analizat principalele narațiuni anti-europene din România și a prezentat posibile intervenții pentru contracararea lor;
- Gabriela GAVRILESCU, doctor în Științe ale Comunicării, SNSPA, a susținut o intervenție intitulată „Fake News: un selfie cu realitatea distorsionată”, discutând despre mecanismele cognitive și sociale care facilitează receptarea și perpetuarea informațiilor false;
- Octavian-Dragomir JORA, profesor universitar ASE și editor al publicației „The Market for Ideas”, a adus în discuție conceptul de Scepticism: anticameră sau antidot pentru dezinformare?, oferind o perspectivă filosofică și critică asupra fenomenului;
- Dragoș MATEESCU, lector la Universitatea din București și expert-colaborator VERIDICA, a vorbit despre „Marea criză globală și narațiunile anti-occidentale”, reliefând modul în care crizele geopolitice sunt exploatate narativ în scop dezinformativ.
Dezbaterea a fost moderată de Dan DRĂGHIA, expert în cadrul Serviciului Afaceri Europene al Institutului European din România.
Sesiunea a inclus o componentă interactivă prin intermediul platformei SLIDO, care a permis intervenții din partea publicului – format în mare parte din studenți, masteranzi și reprezentanți ai societății civile – demonstrând un interes crescut pentru înțelegerea și contracararea acestui fenomen.
Printre ideile esențiale conturate în cadrul dezbaterii s-au numărat:
- Discursul pro-european, insuficient articulat. Se vorbește prea puțin și prea vag despre avantajele concrete ale apartenenței României la UE, iar acest vid lasă loc dezinformării.
- UE și NATO – ancore strategice în vremuri instabile. În actualul context geopolitic, apartenența la UE și NATO oferă României stabilitate, protecție și legitimitate internațională.
- Informarea nu mai e suficientă, contează sursa!Nu e de ajuns să consumăm știri; este vital să ne alegem sursele cu discernământ, din medii verificate și credibile.
- Beneficiile UE trebuie comunicate clar și popularizate. Avantajele integrării europene trebuie prezentate pe înțelesul tuturor, pentru a fi înțelese, asumate și apărate de cetățeni.
- Fake news se poate manifesta prin trei forme distincte: disinformation(răspândire intenționată de informații false), misinformation (informații eronate transmise fără intenție de manipulare) și malinformation (informații reale folosite în mod tendențios pentru a produce prejudicii).
- Tipologiile frecvente ale știrilor false: satira, care poate induce în eroare când este percepută literal; propaganda, care distorsionează faptele pentru a susține o agendă; titlurile clickbait, care nu reflectă fidel conținutul articolului; manipulările vizuale și video, ce alterează percepția prin trucaje sau decontextualizare; conținutul complet fabricat, fără niciun corespondent în realitate; uzurparea de identitate a surselor; prezentarea părtinitoare a realității prin selectarea convenabilă a informațiilor.
- Diplomația ca instrument strategic. E nevoie de platforme și instrumente diplomatice pentru a contracara narativele ostile și a păstra echilibrul în relațiile internaționale.
- Dezinformarea subminează regulile constituante. Narațiunile false duc la relativizarea normelor care oferă stabilitate, predictibilitate și încredere în sistemele democratice.
- Fake news vs. propaganda comunistă. Astăzi ne confruntăm cu un tip de manipulare informațională mai subtil și mai sofisticat decât cel din perioada comunistă.
- Rolul științelor sociale. Acestea trebuie să investigheze fenomenul dezinformării și să ofere metode de contracarare și educație critică.
- Scepticismul sănătos. Îndoiala moderată este esențială pentru gândirea critică („Mă îndoiesc, deci gândesc …” – Descartes).
Evenimentul a reprezentat un demers valoros de promovare a spiritului critic și a discernământului informațional, consolidând rolul Agorei Cetățenești Europene ca spațiu de reflecție și dialog între experți, cetățeni și instituții.