Anul 2024 a marcat un moment de cotitură pentru clima europeană. Potrivit Raportului „European State of the Climate 2024” (ESOTC), publicat de Serviciul Copernicus privind schimbările climatice și Organizația Meteorologică Mondială (OMM), Europa a traversat cel mai cald an din istorie, cu temperaturi medii care au depășit +1,5°C peste valorile preindustriale. Aproximativ 48% din suprafața continentului a înregistrat anomalii termice record, cu cele mai afectate regiuni în Polonia, România, Grecia, Ungaria și sud-estul Spaniei, unde deviațiile au urcat până la +2,5 – 3°C față de perioada de referință 1991–2020.
Valuri de căldură, secetă și criza apei
Raportul menționează că sud-estul Europei a experimentat cel mai lung și intens val de căldură documentat până în prezent: 13 zile consecutive cu temperaturi medii zilnice depășind +9,2°C față de normalul climatologic. În această regiune, au fost înregistrate 23 de nopți tropicale (minime ≥ 20 °C), de altfel, un record absolut.
Astfel, seceta a lovit cu putere în special în Balcani, sudul Italiei și în estul Franței, unde sezonul cald a fost cel mai uscat din ultimii 12 ani. Aproximativ 35% din rețeaua hidrografică a înregistrat debite extrem de reduse, afectând aprovizionarea cu apă, agricultura, dar și ecosistemele riverane.
Inundații severe și furtuni distructive
Dacă prima parte a anului a fost dominată de secetă și stres hidric, aduce în atenție ESOTC, toamna a adus o inversare radicală. În septembrie, furtuna „Boris” a produs precipitații echivalente cu trei luni de ploaie în doar câteva zile, afectând simultan șapte țări europene: Germania, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, România și Italia. Peste 8 500 km de cursuri de apă au depășit pragul „sever” de inundație, iar daunele s-au ridicat la peste 4 miliarde de euro.
În Spania, o formațiune atmosferică de tip „cut-off” a adus cel mai ridicat nivel de precipitații, iar, în doar 24 de ore, 232 de persoane și-au pierdut viața. Daunele materiale s-au ridicat la 16,5 miliarde de euro.
Pierderi umane și economice
Bilanțul victimelor anului 2024 a fost de peste 413 000 de persoane afectate, 335 de decese înregistrate oficial și un cost total de 18,2 miliarde de euro provocat de dezastre climatice, 85% dintre aceste pierderi fiind cauzate de inundații.
Dispariția zăpezii și a ghețarilor
Un alt fenomen important analizat de raport a fost topirea ghețarilor care a atins cote alarmante. În Scandinavia și în arhipelagul Svalbard, s-au înregistrat cele mai mari pierderi anuale de masă glaciară din întreaga lume în 2024. Nivelul zăpezii din Alpi a atins minime istorice, iar sezonul de schi s-a redus cu peste 40% în comparație cu media ultimelor trei decenii.
Cum a răspuns Uniunea Europeană: o strategie comună și un apel la acțiune
EU Preparedness Union: pe 25 martie 2025, Comisia Europeană a lansat strategia EU Preparedness Union, un set de măsuri sistemice care vizează întărirea capacității de prevenire, reacție și adaptare la crize. Strategia include:
- Introducerea kitului de urgență de 72 de ore pentru toate gospodăriile europene;
- Implementarea Zilei UE a Pregătirii în toate sistemele educaționale naționale;
- Crearea Centrului de Coordonare a Crizelor, un hub permanent pentru răspuns transfrontalier integrat.
rescEU: Instrumentul de intervenție rapidă al Europei – Mecanismul european de protecție civilă a fost extins prin platforma rescEU, care include:
- 28 de avioane antiincendiu și 4 elicoptere de intervenție;
- Containere medicale, logistice și umanitare distribuite în 10 state membre;
- Un buget dedicat de 1,65 miliarde de euro.
Strategia de adaptare la schimbările climatice și Orizont Europa: lansată în 2021, Strategia de adaptare vizează transformarea UE într-o societate complet rezilientă până în 2050, prin adaptare mai rapidă, sistemică și inteligentă. În cadrul misiunii Orizont Europa pentru adaptare, au fost alocate 233,7 milioane de euro în 2024 pentru 14 proiecte-pilot desfășurate în comunități urbane și rurale.
Directiva inundațiilor și Strategia pentru reziliența apelor: directiva a fost reevaluată în 2024, evidențiind progrese în identificarea riscurilor și elaborarea planurilor de management. Prin urmare, Comisia a inițiat Strategia pentru reziliența apelor (februarie – martie 2025), solicitând actualizarea planurilor naționale privind inundațiile și măsuri suplimentare pentru protejarea apelor continentale.
Alte rapoarte științifice care atrag atenția asupra extremelor climatice
– IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change) AR6, II: „Stresul termic și seceta pot cauza pierderi substanțiale în agricultură în majoritatea zonelor europene pe parcursul secolului XXI, pierderi care nu vor fi compensate în nordul Europei”.
– EUCRA (European Climate Risk Assessment): prima evaluare a riscurilor climatice europene identifică 36 de amenințări majore pentru infrastructură, sănătate, agricultură și biodiversitate.
– Datele prezentate în „State of the Environment” în 2024 al European Environment Agency (EEA): „Efectele schimbărilor climatice au efecte de amploare. Lipsa apei în UE a afectat activități economice la fel de diverse precum agricultura, acvacultura, turismul, răcirea centralelor electrice și transportul de mărfuri pe râuri. Europenii suferă din ce în ce mai mult din cauza valurilor de căldură. Schimbările climatice prezintă riscuri pentru securitatea alimentară, agravează inegalitățile sociale existente și amenință moștenirea culturală.”
Concluzii
Anul 2024 a fost mai mult decât un an al extremelor climatice, așa cum menționează raportul – a fost și un test al capacității Europei de a reacționa. Ceea ce până nu demult era văzut drept „proiecție de viitor” s-a transformat într-o realitate cotidiană: valuri de căldură, inundații, topirea ghețarilor, pierderi umane și economice semnificative.
Însă, Uniunea Europeană a demonstrat, prin instrumentele sale politice, financiare, umanitare că nu mai este loc pentru amânare. Politicile adoptate în 2024–2025 sunt poate cele mai concrete și curajoase răspunsuri de până acum la provocările climatice.
Sursă foto: Pixabay.