În perioada 10 – 13 martie 2025, a avut loc o nouă sesiune plenară a Parlamentului European. În deschidere, președintele Parlamentului European (PE), Roberta Metsola, a marcat sărbătorirea Zilei Internaționale a Femeii prin găzduirea liderei opoziției din Belarus, Sviatlana Tsikhanouskaya, și a altor femei curajoase din Ucraina și Belarus (Palina Sharenda-Panasiuk, Leniie Umerova și Tata Kepler) care luptă pentru libertate și pace. Cu această ocazie, au luat cuvântul cele patru activiste, discursurile lor concentrându-se pe idealurile libertății, democrației și drepturilor omului ce trebuie apărate de amenințarea autoritarismului în aceste țări ale căror destine sunt strâns legate. Vorbitoarele au evidențiat necesitatea intensificării presiunilor asupra regimului lui Alexandr Lukașenko, situația gravă a prizonierilor politici și abuzurile comise de forțele ruse în teritoriile ucrainene. O dată în plus a fost subliniată nevoia unei acțiuni internaționale ferme împotriva agresiunii ruse, în sprijinul populației afectate de război și, în special, al femeilor și copiilor. Roberta Metsola a oferit, de asemenea, parlamentarilor oportunitatea de a semna cărți poștale ce vor fi trimise celor 1.250 de prizonieri politici din Belarus.
Marți, 11 martie, în prezența președinților Consiliului European și Comisiei Europene, António Costa și Ursula von der Leyen, s-a reafirmat angajamentul UE față de Ucraina, context în care parlamentarii europeni au susținut importanța unei strategii pe termen lung în domeniul apărării comune, atrăgând totodată atenția asupra necesității menținerii unui echilibru între investițiile în apărare și cele în tranzițiile verde și digitală, în cercetare și dezvoltare. De asemenea, PE a aprobat un nou mecanism de sprijin pentru Republica Moldova cu o valoare totală de 1,9 miliarde EUR, din care 520 milioane EUR sub formă de granturi (cu 100 milioane EUR mai mult decât în propunerea inițială) și 1,5 miliarde EUR sub formă de împrumuturi cu dobândă scăzută. Este prevăzută și o prefinanțare, crescută de la 7% la 18% din totalul sprijinului financiar, în vederea facilitării reformelor urgente în domeniile securității energetice, combaterii corupției și modernizării serviciilor publice. Un cadru de monitorizare consolidat va asigura evaluarea periodică a progreselor prin intermediul unui dialog între Parlament și Comisie.
Miercuri, 12 martie, au continuat discuțiile despre securitate. Eurodeputații și-au afirmat susținerea pentru simplificarea procedurilor decizionale privind apărarea (eventual aplicarea votului cu majoritate calificată) și adoptarea unor soluții inovatoare pentru asigurarea finanțării, precum emiterea de obligațiuni. Parlamentul a mai cerut UE să-și intensifice semnificativ sprijinul acordat Ucrainei, căreia să-i ofere și garanții de securitate puternice pentru viitor, neacceptând acorduri de pace dezavantajoase și accelerând negocierile privind aderarea Ucrainei la UE. Deputații au salutat propunerea recentă de încetare a focului pe o durată de 30 de zile și au insistat asupra utilizării activelor rusești înghețate în procesul de reconstrucție a Ucrainei. În aceeași ordine de idei, UE este îndemnată să sprijine tranziția politică din Siria și să contribuie la reconstrucția acesteia, folosind inclusiv activele înghețate ale regimului Assad. Tot pe plan extern, PE a aprobat acordul dintre UE și Canada privind registrul cu numele pasagerilor (PNR), ce are ca scop prevenirea criminalității și terorismului. Pe plan intern, au fost adoptate rezoluții în domeniul standardelor sociale și de muncă. Competitivitatea și spiritul antreprenorial trebuie stimulate prin creșterea investițiilor publice și private, însă cu mențiunea că nu trebuie sacrificate coeziunea socială și standardul de viață ridicat. De asemenea, Parlamentul susține reducerea sarcinilor administrative ale companiilor, sprijinirea IMM-urilor, investiții mai mari în educație și formare profesională, atenuarea creșterii prețurilor la locuințe și adoptarea unor politici fiscale conforme cu creșterea sustenabilă și Pilonul european al drepturilor sociale. A mai fost adoptat și calendarul Parlamentului pentru 2026.
Joi, 13 martie, accentul a fost pus pe încălcările drepturilor omului în Thailanda, Sudan și Azerbaidjan. În cazul Thailandei, Parlamentul condamnă deportarea uigurilor în China și solicită încetarea returnărilor forțate în țări în care viața oamenilor este pusă în pericol, modificarea legii cu privire la lezmajestate, eliberarea prizonierilor politici și ratificarea convențiilor fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii. Au fost condamnate cu fermitate violențele sexuale asupra copiilor, comise de ambele tabere ale războiului civil din Sudan. De asemenea, s-au cerut încetarea imediată a ostilităților, acces umanitar neîngrădit, asistență extinsă pentru victime și impunerea de sancțiuni împotriva celor responsabili, printre care se numără și liderii militari implicați în recrutarea copiilor în rândurile forțelor armate. În ceea ce privește Azerbaidjanul, Parlamentul a condamnat detenția ilegală și procesele fictive ale ostaticilor armeni, solicitând eliberarea lor imediată, accesul Crucii Roșii și al reprezentanților europeni la aceștia, redeschiderea biroului ONU și, din nou, sancționarea oficialilor responsabili. S-a mai cerut și investigarea strămutărilor forțate ale populației și a epurărilor etnice în Nagorno-Karabah.
În contextul trendului ascendent al autoritarismului, sesiunea plenară a PE din perioada 10-13 martie 2025 reflectă ambițiile Uniunii Europene de a insufla propriul model de democrație și valorile ce îl fundamentează.
Foto © Uniunea Europeană 2025 – Sursa: PE