Pe 28 februarie 2025, Institutul European din România a organizat online un eveniment dedicat cercetătorilor care au publicat articole în Romanian Journal of European Affairs pe parcursul anului 2024. Intitulat “RJEA Network of Research Event – 5-minutes ideas”, evenimentul, aflat la cea de-a treia ediție, oferă o platformă de comunicare și dezbatere pentru cercetători din diverse țări în vederea conturării unor noi direcții de cercetare și a unor proiecte de interes comun. De data aceasta, la eveniment au participat autori din Polonia, România și Ungaria.
Din prezentările invitaților și din comentariile adresate de către participanți, s-au desprins următoarele idei:
- Este nevoie de o perspectivă nouă în cercetările viitoare pe tema extinderii UE, care să fie relevantă pentru politicile UE și să țină cont de lecțiile învățate ca urmare a ultimelor valuri de extindere (2004/2007/2013). Actualele state candidate la aderare se confruntă cu provocări majore care vor fi în prim-planul preocupărilor UE, nu numai la nivel politic și instituțional, ci și la nivelul organizațiilor societății civile. Ar trebui să punem accent și pe cercetarea empirică, nu numai pe studiile teoretice.
- Creșterea cheltuielilor UE pentru apărare, determinate de noua abordare a președintelui american Donald Trump, va pune presiune nu numai asupra actualului cadru financiar multianual (CFM), ci și asupra următorului CFM și va avea consecințe considerabile asupra obiectivelor ambițioase ale Uniunii în ceea ce privește politica socială, politica de extindere, tripla tranziție (digitală, verde și demografică).
- Politica în materie de ajutoare de stat este foarte strict reglementată în UE, însă derogările care s-au aplicat în timpul pandemiei de COVID-19 pot servi drept exemplu pentru alte mecanisme, măsuri și instrumente financiare care să permită în viitor redresarea economiilor europene în perioadele de criză.
- Noul Plan de creștere al UE pentru Balcanii de Vest poate constitui o alternativă la fondurile USAID de care nu vor mai beneficia țările din această regiune. Pe lângă expertiza pe care UE o poate împărtăși țărilor din Balcanii de Vest, ar fi nevoie și de o implicare mai mare a organizațiilor societății civile și a cercetătorilor în sprijinirea democrației și a parcursului european.
- Nu ar trebui să credem că problemele interne ale statelor candidate vor fi rezolvate exclusiv prin aderarea la Uniunea Europeană sau prin procesul de europenizare. Cetățenii trebuie să aibă încredere în instituțiile naționale, iar astfel va fi susținută funcționarea lor eficientă. Politizarea aderării la UE are efecte seminificative asupra consensului social. De aceea este nevoie de rezultate concrete care să arate eficiența procesului de pregătire pentru aderarea la UE și modul în care acesta îmbunătățește calitatea vieții cetățenilor.
- În actualul context global, este posibil să asistăm la o scădere a cheltuielilor pentru implementarea pilonului european al drepturilor sociale.