Noul cadru financiar multianual al UE va începe să fie aplicat începând cu anul 2028 și va fi cel de-al șaptelea buget al UE. Această formă a bugetului a apărut ca urmare a neconcordanțelor existente între nevoile și resursele pe care le aveau la dispoziție instituțiile europene. Astfel, în anul 1988 a fost încheiat primul acord interinstituțional pentru a acoperi cheltuielile europene. După adoptarea Tratatului de la Lisabona, cadrul financiar anual a devenit din acord interinstituțional, regulament al Consiliului, care trebuie adoptat în unanimitate și care este supus aprobării Parlamentului European în cadrul unei proceduri legislative speciale. De asemenea, pentru că este un regulament, CFM se va aplica uniform și automat în toate statele membre ale UE.
Pe data de 12 februarie 2025 Comisia Europeană a publicat o comunicare intitulată „Calea către următorul cadru financiar multianual” în care sunt enumerate cele mai importante provocări în privința politicilor și bugetului pentru viitorul cadru financiar multianual. În același timp, Comisia a lansat și o campanie la nivel european la care sunt invitați să contribuie toți actorii interesați: inclusiv guvernele statelor membre, entități regionale și cetățeni.
Acest cadru financiar, care va începe în anul 2028, va trebui să răspundă așteptărilor tot mai mari pe care cetățenii europeni le au cu privire la ceea ce ar trebui să facă și cum să acționeze UE. Pentru a identifica într-o măsură cât mai relevantă nevoie cetățenilor europeni, putem menționa că datele publicate în Eurobarometru standard 102 publicat în toamna anului 2024 arată faptul că 51% dintre europeni tind să aibă încredere în UE, acesta fiind cel mai mare procent înregistrat din anul 2007 și până în prezent. Totodată aceștia își doresc ca Uniunea Europeană să fie mai puternică, mai independentă și mai durabilă. Printre problemele pe care aceștia le enumeră și pentru care ar dori ca UE să propună soluții se află: securitatea și apărarea; migrația; economia; clima și mediul, respectiv domeniul sănătății. În ceea ce privește abordarea tinerilor europeni, conform sondajului în rândul tinerilor din 2024, publicat în februarie 2025, prioritățile identificate de aceștia și cărora ar trebui să le răspundă UE sunt: combaterea creșterii prețurilor și costul vieții, mediul și schimbarea climatică, situația economică și crearea de locuri de muncă, protecția socială, bunăstarea și accesul la sănătate, respectiv educația și formarea.
Pe lângă gestionarea acestor așteptări extrem de ridicate, noul CFM va trebui să garanteze rambursarea împrumuturilor pentru NextGenerationEU. NextGenerationEU a fost planul de redresare formulat ca urmare a pandemiei de COVID-19 și s-a dovedit a fi crucial pentru depășirea acesteia, respectiv a crizei energetice. Pachetul cuprinzător pentru stimularea redresării în valoare de 1 824,3 miliarde de euro (la prețurile din 2018) era compus din NextGenerationEU (750 de miliarde de euro), respectiv din 1 074,3 miliarde de euro, suma aferentă bugetului pe termen lung pentru perioada 2021-2027.
În comunicarea Comisiei publicată luna aceasta este precizată importanța identificării acelor provocări comune care pot fi gestionate mai eficient prin cheltuieli la nivel european. Prima astfel de provocare este economia europeană, care deși este deschisă, oferă condiții concurențiale și susține un model important de bunăstare în care nivelurile de inegalitate sunt mai degrabă scăzute și în care cetățenii a acces la sprijin în domeniul educației, sunt îngrijiți de sistemul medical, iar mediul înconjurător este protejat va avea nevoie de mai multă susținere pentru a face față provocărilor actuale. Astfel, competitivitatea europeană va trebui sprijinită pentru a îndepărta barierele rămase în cadrul pieței unice, pentru a putea răspunde concurenței internaționale neloiale. Alte provocări identificate în sectorul economic includ: prețurile ridicate la energie, deficitul de competențe și de forță de muncă și de dificultățile întreprinderilor în ceea ce privește accesul la accesarea capitalul de care le este necesar. Aceste neajunsuri care afectează dinamica economiei europene pot fi gestionate prin: creșterea cheltuielilor publice și private pentru cercetare și inovare.
O altă provocare pe care viitorul cadru financiar va trebui să o gestioneze este legată de asigurarea securității UE. Comunicarea Comisiei identifică drept una dintre sursele problemelor legate de acest subiect, lunga perioadă de investiții insuficiente în baza industrială și tehnologică europeană, la care se adaugă cooperarea limitată între statele membre, duplicări și fragmentarea de-a lungul frontierelor naționale. Mobilitatea militară și o pregătire mai eficientă în sectorul apărării, inclusiv prin intermediul activelor spațiale vor contribui atât la sprijinirea Ucrainei în direcția păcii, cât și descurajarea agresiunii viitoare. Pentru a realiza aceste obiective și pentru a avea o adevărată Uniune Europene a Apărării, Europa va trebui să cheltuiască mai mult, mai bine și împreună. În acest sens, în luna martie a acestui an, Comisia va publica Cartea albă privind viitorul apărării europene.
În ceea ce privește fluxul de migrație ilegală, acesta este alimentat de război, insecuritate, sărăcie și lipsa de oportunități în țările de origine, mai ales în vecinătatea sudică. Cei care profită de pe urma acestei situații ajung să aibă venituri considerabile prin contrabanda cu migranți și traficul de persoane. De aceea, noul CFM va trebui să menționeze metodele cele mai potrivite pentru a contracara provocările legate de migrație inclusiv prin protejarea frontierelor și parteneriate cu țările de origine și tranzit. Totodată, propunerea Comisiei menționează că statele care dispun de expertiza necesară în acest domeniu vor trebui sprijinite pentru a implementa Pactul privind migrația și azilul.
O politică de coeziune consolidată și modernizată va încuraja investițiile în oameni pentru a gestiona disparitățile regionale. Acestea, deși reduse în mod semnificativ în ultimii ani sunt în continuare problematice. De aceea, 29% dintre cetățenii UE trăiesc în continuare în regiuni cu un PIB pe cap de locuitor sub 75 % din media UE și aproximativ 135 de milioane de persoane trăiesc în locuri care, în ultimele două decenii, au rămas lent în urmă. Întreprinderile mici și mijlocii care angajează aproape două treimi din forța de muncă a UE trebuie să poată avea un acces mai facil la piața unică. De aceea este necesară eliminarea obstacolelor ce fac acest lucru posibil respectiv deblocarea investițiilor. În acest proces de modernizare a politicii de coeziune, este necesar un parteneriat cu autoritățile naționale, regionale și locale.
La susținerea calității vieții de care ne bucurăm în Europa, contribuie protecția naturii și asigurarea securității alimentare. Cu toate acestea, fermierii și pescarii sunt afectați de: concurența globală neloială, de creșterea prețurilor la energie, de lipsa tinerilor fermieri (în 2020, doar 6,5% dintre fermieri aveau vârsta sub 35 de ani) și de dificultățile de acces la capital. Propunerea Comisiei estimează că sunt necesari aproximativ 62 de miliarde de euro pentru a acoperi deficitul de investiții în sectorul agricol și pentru a realiza tranziția digitală, tranziția verde și tranziția energetică. Aceste investiții vor trebui să asigure un venit echitabil fermierilor (spre exemplu, pentru pescuitul costier la scară mică, salariul mediu în 2021 a fost de aproximativ jumătate din salariul mediu pe economie).
Ultimii ani au adus fenomene meteo extreme, care au costuri sociale și economice tot mai ridicate. Costul mediu al dezastrelor naturale s-a dublat de la 8 miliarde de euro anual în anii 1980 la 16 miliarde de euro în ultimul deceniu, iar în 2023 costul acestora a ajuns la 40 de miliarde. Prin urmare, o pregătire mai eficientă pentru a răspunde acestor transformări este obligatorie. Inclusiv Curtea de Conturi Europeană recomandă o finanțare din partea UE adaptată viitorului pentru adaptarea la schimbările climatice
Acestor neajunsuri și probleme li se adaugă și altele precum:
- provocările globale: declanșarea de Federația Rusă a războiul de agresiune împotriva Ucrainei, situația din Orientul Mijlociu, subminarea sistemul multilateral global, rata scăzută de aplicare a obiectivele de dezvoltare durabilă (mai puțin de 20%), un deficit persistent de investiții în țările în curs de dezvoltare, creșterea nevoilor umanitare în 2024 acestea au fost duble față de 2019 și au ajuns la 45 de miliarde de euro;
- construirea unor Parteneriatele reciproc avantajoase, iar acestea necesită o politică externă europeană cu o finanțare mai bine direcționată și cu un impact mai mare pentru partenerii noștri și o mai bună aliniere la interesele strategice ale UE;
- extinderea va continua să fie un proces bazat pe merite și fiecare candidat va fi evaluat pe baza propriilor progrese înregistrate în îndeplinirea tuturor criteriilor, însă UE va trebui să își intensifice sprijinul pentru a pregăti țările candidate, prin investiții și reforme, pentru perspectiva aderării lor.
Urmează ca aceste priorități ale noului cadru financiar să fie dezbătute în format online în perioada februarie-mai 2025. Astfel, cetățenii pot aduce contribuții sau pot comenta și vota contribuțiile altor participanți prin Platforma de implicare civică. Apoi, în perioada martie-mai 2025, aceste contribuții sunt discutate în cadrul grupului de dezbatere al cetățenilor privind un nou buget european. Acest grup va fi format din 150 de cetățeni selectați aleatoriu pentru a reprezenta diversitatea demografică a UE. Ceea ce va susține acest grup va fi apoi luat în considerare în procesul de elaborare a politicilor europene, iar în luna iulie 2025, Comisia va publica propunerea pentru noul buget.