Eurobarometrul special „Inteligența artificială și viitorul muncii”, solicitat de către Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune a Comisiei Europene, a fost publicat în februarie 2025, bazându-se pe datele colectate în perioada aprilie-mai 2024. Astfel, în rezumatul raportului identificăm o concluzie notabilă pentru situația actuală a pieței muncii, aceea că avansul inteligenței artificiale (IA) aduce beneficii cetățenilor și întreprinderilor (prin crearea de noi locuri de muncă, dar și prin creșterea productivității), însă nu este lipsit de provocări. Acestea implică modificarea naturii și a numărului de locuri de muncă disponibile. Mai mult, ce putem observa este faptul că amplificarea digitalizării, în general, creează anumite îngrijorări legate de supraveghere, folosirea datelor colectate și instrumentele de gestionare algoritmică.
În acest context, sondajul de față măsoară percepțiile cetățenilor UE în privința a patru teme majore, astfel:
- Percepții generale despre tehnologiile digitale. În fiecare dintre domeniile puse în discuție, cel puțin jumătate dintre europeni consideră că cele mai recente tehnologii digitale, inclusiv IA, au un impact pozitiv: 66% în cazul locului de muncă, 62% pentru calitatea vieții și protecția socială și 56% în privința societății în ansamblul său. Concomitent, însă, mai mult de șapte din 10 persoane sunt de părere că este importantă protejarea confidențialității lucrătorilor. Totodată, respondenții consideră că transparența deciziilor legate de resurse umane luate cu ajutorul instrumentelor digitale trebuie să fie mai crescută, procesul decizional nu trebuie să fie automatizat complet, iar monitorizarea automatizată a lucrătorilor e necesar să fie limitată. Aproape 50% și-ar dori ca roboții și IA să fie mai mult folosiți în afara locului de muncă, în timp ce 43% consideră benefic opusul.
- Competența în tehnologii digitale. Peste 70% dintre respondenții angajați se autoevaluează ca posedând suficiente competențe digitale pentru a-și îndeplini îndatoririle la locul de muncă actual sau viitor (în cazul în care și-ar schimba angajatorul în următorul an).
- Atitudinile față de tehnologiile digitale și inteligența artificială la locul de muncă. Din Eurobarometrul special aflăm că aproximativ două treimi dintre europeni au o percepție pozitivă asupra utilizării roboților și IA la locul de muncă, în timp ce o treime este mai degrabă nemulțumită. Majoritatea este, însă, de acord că aceste noi tehnologii pot reduce timpul de execuție a sarcinilor, pot fi utile în ceea ce privește sarcinile repetitive și pot contribui la luarea unor decizii corecte, alocarea sarcinilor și gestionarea programelor de lucru și a turelor. Două treimi dintre respondenți percep în mod pozitiv utilizarea tehnologiilor digitale în vederea îmbunătățirii siguranței lucrătorilor. Totuși, alte două treimi cred că le „fură” locul de muncă, iar 61% apreciază că acestea au un impact negativ asupra comunicării dintre colegi. Interesant de observat este că mai mult de jumătate dintre respondenți sunt îngrijorați de folosirea tehnologiilor digitale, inclusiv IA, pentru efectuarea de concedieri în mod automat, a monitorizării angajaților, a evaluării performanței, a selectării candidaților, a aduna informații suplimentare despre aceștia și pentru a colecta, procesa și stoca datele personale ale lucrătorilor.
- Experiența cu tehnologiile digitale la locul de muncă. Mai mult de 60% dintre europenii care la momentul efectuării sondajului ocupau un loc de muncă susțin că sunt conștienți de utilizarea tehnologiilor digitale, inclusiv IA, în gestionarea muncii lor sau a colegilor, iar aproape o treime raportează că prin aceste tehnologii au fost impuse măsuri de siguranță și programe de lucru la locul de muncă actual sau unul anterior. De asemenea, s-au monitorizat activitățile lucrătorilor (24%), distribuirea sarcinilor (22%), evaluarea performanțelor (21%) și contractarea de lucrători noi (18%). Mai puțin de jumătate dintre angajații chestionați au fost informați de utilizarea tehnologiilor digitale, în vreme ce mai mult de jumătate dintre angajatori și manageri au raportat folosirea lor. Peste două treimi dintre lucrători consideră că sunt echipați cu instrumentele necesare pentru folosirea tehnologiilor digitale, atingându-se procente chiar mai mari în cazul celor care nu au atins încă vârsta de 55 de ani, cu o educație superioară, aflați în poziții de conducere sau care lucrează în întreprinderi mai mari.
În concluzie, notăm că, în general, europenii percep în termeni pozitivi cele mai recente tehnologii digitale, inclusiv IA, deși nu în aceeași măsură ca la măsurătorile precedente din ultimii șapte ani, în special în ceea ce privește impactul acestor tehnologii asupra economiei. În plus, aceștia își autoevaluează competențele digitale ca fiind adecvate cerințelor vieții de zi cu zi, învățării online și desfășurării activității profesionale în prezent și în viitor, în pofida faptului că, în realitate, datele arată că 45% dintre ei nu posedă nici măcar la nivel elementar competențe digitale. La locul de muncă, majoritatea angajaților consideră că tehnologiile digitale îi ajută să-și crească eficiența în executarea sarcinilor, fără să realizeze, poate, că o posibilă consecință – aflăm din raportul realizat în urma analizei rezultatelor Eurobarometrului – o reprezintă intensificarea muncii, ceea ce poate aduce riscuri atât individuale, cât și societale. Totodată, se constată variații semnificative de atitudine în funcție de anumite caracteristici socio-demografice ale respondenților – cei cu probabilitatea cea mai mare de a manifesta o atitudine pozitivă față de tehnologiile digitale sunt mai degrabă tineri, educați, lipsiți de probleme financiare și activi în câmpul muncii, unde ocupă poziții ierarhice superioare. Totodată, se remarcă variații și între sectoarele de activitate (sectorul logistic, de exemplu, este cel mai deschis tehnologiilor digitale) și între întreprinderi, cu diferite cifre de afaceri și număr de angajați.