Institutul European din România (IER) a organizat vineri, 4 aprilie 2025, un eveniment în cadrul seriei Dialoguri@IER cu tema „Viitorul muncii în contextul schimbărilor demografice și al avansului tehnologic. Perspective din România”. Întâlnirea, la nivel de experți, a urmărit să faciliteze schimbul de idei și să identifice soluții menite a diminua impactul inteligenței artificiale (IA) și al automatizării asupra ocupării forței de muncă.
Evenimentul a avut ca obiectiv prezentarea cercetărilor efectuate în cadrul programului Studii de Strategie și Politici – SPOS 2024, studiul omonim fiind disponibil aici.
În cadrul dialogului au fost evidențiate, între altele, următoarele aspecte:
- Viitorul muncii în contextul schimbărilor demografice și al avansului tehnologic este o temă de cercetare relevantă atât la nivel național, cât și european. Schimbările demografice vor avea un impact semnificativ asupra pieței muncii, date fiind declinul demografic și rata accelerată de îmbătrânire a populației.
- În prezent, se urmărește integrarea pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități (n.n. în 2021 a fost adoptată Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030).
- La nivel european, cea mai eficientă metodă pentru a răspunde deficitului de forță de muncă rămâne deocamdată migrația, însă aceasta trebuie susținută prin măsuri responsabile. Trebuie să atragem forță de muncă înalt calificată.
- Ar fi necesare un sistem de micro-certificări și o facilitare a recunoașterii programelor scurte, dar eficiente, de formare profesională sau recalificare, astfel încât lucrătorii să intre mai ușor și mai rapid pe piața muncii. Deoarece asistăm la o accelerare a progresului tehnologic este nevoie de un sistem dinamic de învățare și formare.
- E foarte important să pregătim capitalul uman pentru o piață de muncă competitivă, care va automatiza anumite procese și va folosi pe scară largă inteligența artificială.
- Prin implementarea unor noi tehnologii și automatizare putem crește productivitatea muncii, dar trebuie subliniat că noile tehnologii nu sunt mature încă, nu au fost aplicate pe scară largă și nu produc valoare adăugată, dar pot duce la disponibilizarea lucrătorilor din anumite sectoare.
- România are nevoie de școli doctorale în domeniile tehnologiilor de vârf și digitale pentru a stimula cercetarea.
- Ar fi necesară reconfigurarea structurii economice a României, eventual urmând modelul normativ al Danemarcei, care este cea mai bine cotată țară din UE în Indexul Economiei și Societății Digitale (DESI: Digital Economy and Society Index). Danemarca este un model de bune practici la nivel european întrucât a integrat foarte eficient dimensiunea de inovație și digitalizarea în economia sa.
- Progresul tehnologic nu trebuie să implice un regres social. Este necesar ca deciziile importante să fie luate de oameni. Negocierile privind contractele individuale și contractele colective de muncă nu trebuie să fie încredințate unui software sau unor algoritmi inteligenți.
- Politicile publice din România, în materie de dezvoltare și de ocupare a forței de muncă, trebuie să fie sinergice și să ia în considerare particularitățile fiecărei regiuni și chiar ale fiecărui județ. E nevoie de acorduri între guvern, asociațiile patronale și sindicate pentru a proteja drepturile lucrătorilor și pentru a asigura recalificarea lor periodică.