Institutul European din România (IER) a organizat vineri, 21 martie 2025, un eveniment în cadrul seriei Dialoguri@IER cu tema „Agenda europeană a Republicii Moldova și a Ucrainei. Implicații asupra Uniunii Europene”. Întâlnirea, la nivel de experți, a urmărit să faciliteze schimbul de idei și să stimuleze reflecția cu privire la vecinătatea estică a Uniunii Europene (UE). Evenimentul a avut loc cu respectarea regulii Chatham House.
În cadrul dialogului au fost evidențiate, între altele, următoarele aspecte:
- România are un rol esențial în sprijinirea demersurilor de aderare la UE a Republicii Moldova și a Ucrainei, prin prisma valorificării propriei experiențe.
- Prin sprijinul oferit celor două state se deschid o serie de oportunități pentru România, care ar putea deveni mai vizibilă și s-ar putea implica într-o serie de proiecte, în special în sfera conectivității, cu beneficii importante pentru toți actorii implicați.
- Situația geopolitică este una volatilă, iar discursurile de la nivel european pun accentul tot mai mult pe chestiunile de securitate și de apărare. În acest context, UE trebuie să fie pregătită să devină un garant al securității pentru Republica Moldova și Ucraina, date fiind incertitudinile din partea Statelor Unite ale Americii (SUA).
- Agenda europeană a Ucrainei are un impact puternic asupra transformării interne a UE și a politicilor sale și totodată reprezintă un factor catalizator al unei Uniuni a apărării și securității.
- România ar trebui să-și asume un rol mai ambițios în reconstrucția Ucrainei și să nu se limiteze doar la statutul de hub logistic. Un prim pas, în acest sens, este acela de a crea o structură dedicată, care să coordoneze toate demersurile și activitățile la nivel național. Formate de cooperare, precum Trilaterala România – Ucraina – Republica Moldova și Inițiativa celor Trei Mări (I3M), ar putea fi folosite în procesul de reconstrucție a Ucrainei.
- UE ar putea să aibă în vedere posibilitatea apariției unei „oboseli” din partea celor două state pe parcursul procesului de aderare, ceea ce ar putea reprezenta o provocare pentru continuarea acestuia. Astfel, UE trebuie să găsească mecanismele prin care să mențină cele două state angajate în acest proces meticulos și de durată.
- Războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, precum și existența unui conflict înghețat pe teritoriul Republicii Moldova, adaugă și mai multă incertitudine demersurilor de aderare, dată fiind contestarea frontierelor celor două state.
- În zona Mării Negre este necesară consolidarea relațiilor bilaterale cu partenerii strategici – Franța, Regatul Unit, Turcia, Polonia și SUA. Alături de SUA și UE, China, Turcia, Polonia sunt actori importanți cu interese substanțiale în procesul de reconstrucție a Ucrainei.
- România ar trebui să lucreze pentru îmbunătățirea comunicării publice, astfel încât cetățenii români să fie conștienți de importanța aderării Republicii Moldova și a Ucrainei la UE, atât din perspectiva securității și stabilității regionale, cât și din cea a contribuției pe care Ucraina o poate aduce blocului comunitar. La rândul său, UE trebuie să întreprindă aceleași eforturi care să vizeze cetățenii europeni în ansamblu.