În contextul amplificării crizei climatice și al nevoii stringente de implicare civică, Uniunea Europeană propune o transformare profundă a modului în care cercetarea asupra climei este transmisă către cetățeni: prin metode narative, participative și adaptate fiecărei culturi. Cu toate că foarte multe lucrări științifice includ termenul de „schimbări climatice” („climate change”) în titlul lor, mesajele esențiale sunt adesea inaccesibile publicului larg, rămânând „închise” într-un limbaj tehnic și abstract.
De aceea, UE propune diferite inițiative, strategii și politici. Inițiativa Tell a Story, Protect the Planet („Spune o poveste, protejează planeta”) este un exemplu de astfel de demers al UE care explorează potențialul comunicării publice în domeniul științific. Folosind forme creative precum narațiunea personală și dialogul participativ, proiectul aduce știința mai aproape de cetățeni, interpretând datele despre schimbările climatice în înțelesuri potrivite pentru a ajunge la fiecare cetățean european.
În același spirit, cercetătoarea Karen Anderson și colegii săi susțin în articolul We are storytelling apes (Anderson et al., 2025) că formele clasice ale scrierii științifice trebuie completate cu apropiere și empatie. Lipsa unei dimensiuni umane în comunicarea științei contribuie, spun autorii, la deconectarea publicului de urgențele reale ale crizei climatice.
La nivel instituțional, programele și politicile europene (Horizon Europe, Green Deal) promovează în mod activ implicarea cetățenilor. De exemplu, Climateurope2 folosește „webstivaluri” și instalații artistice pentru a aduce complexitatea serviciilor climatice într-un limbaj accesibil publicului larg. Proiectul I-CHANGE creează „laboratoare urbane” în care cetățenii colectează și analizează date de mediu folosind senzori proprii.
Platforma Climate-ADAPT, dezvoltată de Agenția Europeană de Mediu, oferă autorităților locale un manual practic de implicare a cetățenilor, incluzând instrumente precum ateliere participative și bugete „verzi”, utilizând, de asemenea, și învățarea prin jocuri. Totodată, proiectul COALESCE (2023–2027) creează un centru european dedicat comunicării științifice, integrând metode participative și storytelling în sprijinul cercetării orientate către societate. De remarcat, în acest sens, și Academia Uniunii Europene de Acțiune Climatică, componentă a Pactului Climatic European, care oferă instruire gratuită despre cum să construiești o poveste convingătoare pentru acțiunea climatică.
Aceste inițiative arată că cetățeanul european nu este doar un destinatar pasiv al informației, ci un actor activ în procesul de înțelegere, validare și comunicare a științei.
În concluzie, Uniunea Europeană trasează o direcție clară: știința trebuie nu doar explicată, ci trăită, simțită și împărtășită. În fața incertitudinii climatice, construirea unui limbaj comun între știință și societate devine nu doar o necesitate, ci un act de responsabilitate colectivă.