Institutul European din România (IER) a organizat joi, 11 aprilie 2024, un eveniment în cadrul seriei Dialoguri@IER cu tema „Procesul de integrare europeană în Balcanii de Vest. Perspective și orientări ale României”, având drept punct de plecare studiul SPOS omonim, publicat la începutul acestui an.
Sesiunea introductivă a fost deschisă de Oana-Mihaela Mocanu, director general al IER, care a asigurat și moderarea dezbaterii, și Aniela Crețu, director general, Departamentul Uniunea Europeană, Ministerul Afacerilor Externe. Invitații la dialog au fost Miruna Butnaru-Troncotă, conf. univ. dr., Școala Națională de Studii Politice și Administrative, coordonator studiu SPOS, Radu-Vladimir Răuță, cofondator dMonitor, drd., Școala Națională de Studii Politice și Administrative, coautor, Corina Murafa, expert afiliat, Centrul de Studii pentru Democrație, lector.univ.dr. Academia de Studii Economice, Arpad Todor, expert, Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC), conf. univ. dr. Școala Națională de Studii Politice și Administrative, și Laura Herța, conf. univ. dr., Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca (mesaj video).
În cadrul dezbaterii au fost evidențiate, între altele, următoarele aspecte:
- Angajamentul Institutului European din România de a aduce tematica integrării europene a Balcanilor de Vest pe agenda publică este unul de lungă durată, dovedit prin cercetările realizate și studiile tematice publicate de-a lungul anilor;
- Impactul agresiunii militare ilegale ruse împotriva Ucrainei a adus un nou context geopolitic care a creat un momentum al politicii de extindere, rolul acesteia fiind potențat de faptul că reziliența UE nu poate fi realizată decât printr-o prezență vizibilă în vecinătate; atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru România, politica de extindere reprezintă o prioritate de politică externă;
- România poate și trebuie să ofere statelor candidate la UE din regiunea Balcanilor de Vest expertiza sa atât în ceea ce privește beneficiile obținute în calitate de stat membru, cât și din perspectiva procesului complex de aderare;
- Nu doar statele din Balcanii de Vest sunt în situația de a depune eforturi pentru integrarea accelerată în Uniune, ci și UE trebuie să se pregătească temeinic pentru un număr crescut de state membre; cele două procese trebuie să se desfășoare în paralel, fără a se condiționa reciproc;
- Rolul României în procesul de integrare europeană a Balcanilor de Vest a fost și este unul esențial; țara noastră a menținut un dialog politic permanent cu statele candidate de-a lungul acestui proces, a oferit asistență la nivel instituțional bilateral cu privire la internalizarea acquis-ului comunitar, a participat la misiuni civile în regiune, a oferit expertiză în mai multe domenii (anticorupție, tranziția către energia verde etc.);
- În ultimii ani s-au format noi partide politice în regiunea Balcanilor de Vest ce răspund unui public mai tânăr și mai dinamic, care are alte preocupări față de ceea ce se întâmpla în urmă cu 20 de ani (sunt abordate teme precum: schimbările climatice, demografia, sprijinirea IMM-urilor etc);
- Uniunea Europeană este un actor global important și implicat profund în dezvoltarea regiunii Balcanilor de Vest, noul Plan de Creștere (The New Growth Plan for the Western Balkans, adoptat la 8 noiembrie 2023) al UE pentru Balcanii de Vest fiind doar un exemplu în acest sens.