#GreenTeen

Institutul European din România (IER) a organizat marți, 14 februarie 2023, între orele 16:00 – 17:30, un eveniment în cadrul seriei Dialoguri@IER, având ca temă „Tinerii și schimbările climatice: politici și măsuri de răspuns la nivel european”.

Invitații noștri la dialog au fost Andrada Istrate, coordonator studiu SPOS, sociolog, Ethnographic Research Hub, Alexandra Ciocănel, autor studiu SPOS, cercetător, Universitatea din York, Andrei Popescu, coordonator, Corpul European de Solidaritate, Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale, Lavinia Andrei, președinte, Fundația Terra Mileniul Trei. Evenimentul a fost deschis de Oana-Mihaela Mocanu, director general al IER, iar moderarea evenimentului a fost asigurată de Eliza Vaș, expert în cadrul Serviciului Studii Europene (IER).

Evenimentul a avut ca obiectiv creșterea nivelului de conștientizare privind tematica tinerii și schimbările climatice prin diseminarea rezultatelor de cercetare aferente studiului SPOS omonim.

În cadrul dialogului au fost evidențiate următoarele aspecte:

Obiectivele studiului „Tinerii și schimbările climatice: politici și măsuri de răspuns la nivel european” au fost de a examina atitudinile tinerilor în ceea ce privește schimbările climatice, de a identifica opinii privind politicile publice, măsurile și recomandările în acest domeniu. Grupul țintă al studiului a fost reprezentat de tinerii cu vârste cuprinse între 15-34 de ani, subgrupele 15-24 și 25-34 de ani. Metodele utilizate: analiză date din Eurobarometre, recenzie a literaturii de specialitate, interviuri și focus grupuri;
La nivel personal, pentru tinerii din România schimbările climatice sunt mult mai puțin importante decât media UE, iar acest lucru se explică prin prioritizarea altor subiecte precum situația economică;
Anxietatea climatică este tot mai prezentă în rândul tinerilor, 71% dintre aceștia, de la nivelul UE (15-34 ani) se simt speriați de schimbările climatice, în timp ce România înregistrează proporția de aproximativ 60%;
Tinerii consideră că principalii responsabili de apariția schimbărilor climatice sunt: sectorul de afaceri și industria, guvernele naționale și cetățenii;
Barierele identificate în adoptarea unor măsuri eficiente împotriva schimbărilor climatice au fost: costuri mai ridicate (exemplu: achiziționarea mașinilor electrice), lipsa de infrastructură, nivelul redus de informare și de înțelegere a materialelor cu care vin în contact, respectiv nivelul de confort (oamenii sunt obișnuiți cu un anumit comportament de consum și le este dificil să adopte o schimbare majoră);
Participarea civică și implicarea tinerilor în politicile publice este extrem de diferită între palierele analizate: UE și România;
Mai puțin de jumătate dintre tinerii din UE consideră că vocea lor contează la nivelul Uniunii, fapt explicat și prin lipsa accesului la informații în ceea ce privește schimbările climatice;
Activismul de mediu la nivel european este în creștere, spre deosebire de România. Strategiile utilizate sunt: diseminare pe social media; participarea la discuții politice; apelul la cunoașterea științifică; folosirea de strategii și narațiuni emoționale;
Pentru a crește nivelul de reziliență al tinerilor în ceea ce privește schimbările de mediu, este esențială crearea unor forme de participare publică care să vină în întâmpinarea nevoilor și aspirațiilor tinerilor provenind din diverse medii;
Consolidarea educației ocupă un rol important în formarea tinerilor, fie că este vorba despre politici educaționale pentru durabilitatea mediului, schimbările climatice, comunicarea publică sau creșterea nivelului de conștientizare asupra economiei circulare și a afacerilor sustenabile;
În context, tinerii optează pentru metode de predare inovative, care presupun instrumente digitale, precum și pentru desfășurarea de exerciții practice (learning by doing). Formarea profesională a cadrelor didactice este esențială, astfel încât tinerii să poată conștientiza impactul schimbărilor climatice și nevoia acestora de implicare;
Formarea de consilii consultative ale tinerilor atât la nivel local, cât și la nivel național reprezintă o etapă importantă în ceea ce privește participarea civică;
Erasmus+ și Corpul European de Solidaritate sunt programe de finanțare pentru consolidarea cunoștințelor, competențelor și atitudinilor privind schimbările climatice și pentru sprijinirea dezvoltării durabile;
Conform unui studiu UNICEF, 1 miliard de copii și tineri din întreaga lume sunt vulnerabili în fața crizei climatice.