Institutul European din România (IER) a organizat miercuri, 7 februarie 2024, între orele 10:30 – 12:00, în format online (Zoom), un eveniment în cadrul seriei Dialoguri@IER, cu tema „Consolidarea unei economii europene reziliente la orizontul anului 2040. Integrarea României în lanțurile valorice europeneˮ.
În cadrul evenimentului deschis de Oana-Mihaela Mocanu, director general al IER, au avut intervenții Daniela Staicu, cadru didactic asociat dr., Academia de Studii Economice, Facultatea de Administrare a Afacerilor cu predare în limbi străine, coordonator studiu omonim SPOS 2023, Eugenia Gușilov, director fondator Romania Energy Center – ROEC, coautor studiu omonim SPOS 2023, Simona Moagăr-Poladian, director, Institutul de Economie Mondială, Academia Română, membru în Consiliul de Administrație al IER și Constantin Ciupagea, profesor dr., fost coordonator al Unității de Evaluare a Resurselor Terestre și a Lanțurilor de Aprovizionare, JRC – Comisia Europeană.
Moderarea evenimentului a fost asigurată de Mihaela-Adriana Pădureanu, expert în cadrul Compartimentului Studii (IER).
Evenimentul a fost înscris în seria Dialoguri@IER și a urmărit diseminarea rezultatelor cercetării din cadrul studiului omonim, care a avut ca scop să analizeze și să prezinte starea generală a economiei europene, pornind de la impactul crizei sanitare generate de pandemia de COVID-19, cât și efectele agresiunii ruse asupra Ucrainei în contextul schimbării raporturilor de forțe din economia mondială ca urmare a metatransformărilor din societate.
În cadrul dezbaterii au fost evidențiate următoarele aspecte:
- Reziliența economică reprezintă capacitatea de a reduce la minimum eventualele vulnerabilități și presupune încurajarea unei creșteri economice robuste;
- Traversăm o perioadă de meta-transformări. Raporturile economice se restabilesc pe falii geopolitice. Nu mai e vorba de o trecere de la un model economic la altul, ci de tranziții suprapuse, și este necesar să fie luate măsuri pentru atenuarea inechităților sociale;
- Fragmentarea comerțului internațional a fost accentuată ca urmare a pandemiei de COVID-19, am intrat pe o pantă descendentă a globalizării;
- În 2022, Statele Unite ale Americii au adoptat o nouă politică industrială – Inflation Reduction Act (IRA) – ce prevede atât creșterea bazei de producție pe teritoriul american (prin oferirea de stimulente fiscale și facilități), cât și încurajarea strategiilor de relocare a producției industriale în țări prietene sau țări aliate (friendshoring și allyshoring);
- UE și-a actualizat strategia industrială în 2023, ca urmare a celor două crize majore (criza sanitară și cea energetică). UE a instituit și un mecanism de monitorizare a pieței unice pe 14 ecosisteme industriale;
- Investițiile în cercetare și dezvoltare sunt esențiale pentru domeniile de specializare inteligentă. România are o Strategie națională pentru cercetare, inovare și specializare inteligentă (2022-2027), dar alocă doar 0,49% din PIB pentru cercetare, fapt ce o plasează pe ultimul loc în UE în această privință;
- Pentru a se racorda mai bine la lanțurile valorice europene, România trebuie să-și stabilească direcțiile de dezvoltare în funcție de resursele și expertiza de care dispune și să le coreleze cu prioritățile europene, astfel încât să acceseze și fonduri europene.