Institutul European din România, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe, a organizat joi, 17 februarie 2022, între orele 10:00 – 11:45, dezbaterea cu tema „UE în lume: Relația dintre Uniunea Europeană și SUA în contextul redresării post-pandemie şi al abordării provocărilor globale” (format online – Zoom).
Evenimentul este înscris în seria dedicată Conferinței privind viitorul Europei și a avut ca obiectiv sporirea gradului de conștientizare a cetățenilor cu privire la rolul cooperării dintre Uniunea Europeană și SUA în susținerea unei ordini mondiale bazată pe reguli, democrație și drepturi ale omului, valori și interese comune pe care le au cei doi parteneri.
În cadrul dezbaterii au fost expuse numeroase idei și aspecte relevante pentru relația UE-SUA, dintre care amintim:
- Relațiile transatlantice au evoluat în ultimii ani de la o stare de clivaj la una caracterizată de dorinţa comună de revitalizare a legăturilor pe baze predictibile și stabile; anul 2022 este unul foarte important în relația transatlantică, reafirmând parteneriatul dintre Statele Unite ale Americii și statele europene atât în cadrul NATO, care rămâne garanția apărării colective și securității în Europa și în întregul spațiu euroatlantic, cât și în relațiile UE-NATO și UE-SUA; relația UE-SUA este marcată de o realiniere a obiectivelor în domenii majore de interes comun, fiind definită printr-un parteneriat deschis (open relationship);
- Modul în care Uniunea Europeană relaționează cu Statele Unite ale Americii reprezintă o prioritate exprimată și de către cetățenii europeni în proiectele și interesele expuse cu ocazia Conferinței privind viitorul Europei;
- Temele care au făcut obiectul acțiunilor de propagandă ostilă din ultima perioadă: a) „UE este slabă și atunci nu mai trebuie să depunem eforturi pentru a discuta cu ea”; b) pretinsa lipsă de unitate în lumea transatlantică și fructificarea unui discurs public de tip divizat/polarizat; de remarcat că niciuna dintre narațiuni nu a trecut testul realității, cu toate că acestea au fost diseminate de anumiți exponenți ai opiniei publice;
- Confruntările de tip hibrid vor continua să alimenteze anumite tensiuni și fragmentări în societate; de aceea, este important să (re)învățăm să conviețuim în comunități care au trăiri și opinii diferite;
- În ceea ce privește mediul geostrategic actual, rivalitatea crescută dintre SUA și China, respectiv amenințarea reprezentată de Fed. Rusă constituie în continuare elemente care vor avea un impact semnificativ asupra structurii relațiilor transatlantice;
- Avem nevoie de o cooperare strânsă cu partenerii transatlantici, atât în context global, de contracarare a efectelor pandemiei, cât și în ceea ce privește întărirea sistemului internațional bazat pe reguli, respectiv congruență în măsurile privind dezvoltarea sustenabilă și tehnologică;
- În domenii majore precum protecția mediului și schimbările climatice, mediul de securitate și comerțul internațional, cei doi parteneri se află într-un proces de realiniere a viziunilor și obiectivelor; în ciuda eforturilor, există în continuare perspective divergente care trebuie depășite privind țintele asumate pentru tranziția energetică, nivelul de angajament pentru poziții asertive comune, respectiv perspectivele asupra agriculturii și serviciilor digitale;
- Atât România, cât și statele din Europa Centrală și de Est au avut mereu doi piloni: apartenența la Uniunea Europeană și la NATO; România, ca unul dintre cei mai puternici aliați ai SUA în regiune, susține consecvent la Bruxelles cooperarea intensificată cu SUA; de asemenea, România are contribuții semnificative la nivelul UE și NATO în domeniul securității, prin promovarea unei abordări comune la nivelul NATO privind Marea Neagră sau situația conflictelor înghețate din vecinătatea Uniunii Europene;
- Acțiunea comună transatlantică este necesară pentru a promova drepturile și libertățile fundamentale în vecinătatea UE, dar și la nivel global; avem nevoie de o agendă reînnoită de integrare a statelor din Balcanii de Vest, iar în acest sens cooperarea dintre UE și SUA este din ce în ce mai articulată;
- Un exemplu concret este reprezentat de coordonarea transatlantică față de amenințările de securitate din vecinătatea estică;
- Implicațiile pandemiei pentru SUA și UE au adus noi argumente pentru dezvoltarea unui multilateralism mai eficient; ca parte a UE și a parteneriatului transatlantic, România are șanse și potențial de operabilitate destul de importante;
- UE nu reușește să fie un actor global unitar în politica externă, deoarece există păreri împărțite în politica externă (generate de percepții diferite asupra amenințărilor și obiectivelor, precum și cu privire la riscul de duplicare sau slăbire a altor formate esențiale pentru securitatea membrilor);
- Unul dintre vectorii importanți ai consolidării relației transatlantice îl reprezintă tineretul, promovând valorile transatlantice în comunitățile lor prin participarea la schimburi educaționale, burse, inițiative cetățenești și alte proiecte de implicare civică; standardele de reglementare în domeniul digital, combaterea dezinformării prin educație, media sau mijloace pentru asigurarea unei tranziții verzi echitabile reprezintă teme de interes pentru tinerii din UE și SUA;
- Un element competitiv al României ar putea fi reprezentat de o campanie de advocacy care să promoveze cooperarea dintre UE și SUA (programe de studiu comune, recunoașterea studiilor/diplomelor, derularea schimburilor științifice);
- Cercetările arată că încrederea socială în economiile avansate este mai redusă în rândul tinerilor și al celor cu un nivel de educație mai scăzut, astfel că promovarea schimburilor educaționale reprezintă un mijloc prin care tinerii pot dobândi noi perspective și cunoștințe, contribuind în mod semnificativ la inversarea tendințelor autoritare.