Institutul European din România a lansat o nouă serie de dezbateri online, intitulată generic Actualitatea europeană în reflector, care are ca obiectiv informarea publicului larg despre importanța pe care Consiliul Uniunii Europene o are în coordonarea politicilor statelor membre în domenii specifice, aducând în discuție subiecte care sunt prioritare pe agenda Președinției curente a Consiliului.
Primul eveniment din această serie, organizat în parteneriat cu Ambasada României în Republica Cehă, a avut loc în data de 14 octombrie 2022, între orele 11.00 – 13.00 (ora României) și a avut ca temă Securitatea energetică în Uniunea Europeană: între ambițiile verzi și asigurarea aprovizionării.
Dezbaterea a inclus o serie de alocuțiuni introductive, un panel de experți și o sesiune de întrebări și răspunsuri. Alocuțiunile introductive au fost adresate de către doamna Oana Mocanu, director general, Institutul European din România; dna Antoaneta Barta, ambasador al României în Republica Cehă și de către dna Tatiana Iospier, reprezentant special pentru energie și diplomație climatică, Ministerul Afacerilor Externe (MAE).
Panelul de experți a fost constituit din dna Kateřina Davidová, cercetător senior, Institutul pentru Politici Europene EUROPEUM; dl Radu Magdin, director general, Smartlink Communications; dna Eugenia Gușilov, director, Romania Energy Center – ROEC.
Moderarea dezbaterii a fost asigurată de dna Corina Murafa, expert afiliat al Centrului pentru Studiul Democrației, cu o vastă experiență în domeniul energiei și politicilor climatice.
Evenimentul a fost construit în jurul discuției despre o tranziție care să asigure accesul cetățenilor europeni la surse de energie accesibile ca preț, sigure și durabile, facilitată prin intermediul planului RePowerEU și a inițiativelor care decurg din acesta, în timp ce avem de-a face cu o criză amplificată de efectele multifațetate ale agresiunii militare ilegale, îndreptată de către Federația Rusă împotriva Ucrainei.
În cadrul dezbaterii au fost evidențiate aspecte însemnate, între care:
- Asigurarea securității energetice și reducerea dependenței energetice față de Rusia reprezintă priorități cheie ale Uniunii Europene (UE), ale Președinției Cehe a Consiliului UE și ale comunității politice recent constituite;
- UE trebuie să își revizuiască prioritățile din cauza războiului violent și ilegal de la granițele sale estice. Măsurile adoptate au evidențiat forța unității și solidarității UE când vine vorba de protejarea cetățenilor săi și de limitarea creșterii prețurilor la energie.
- La nivel global, cooperarea, dialogul și identificarea de soluții alternative au redus impactul crizei energetice asupra obiectivelor climatice. Crizele energetice au generat atât o oportunitate, cât și un impuls pentru luarea de noi decizii, reprezentând totodată un punct de cotitură pentru sistemele energetice mai curate, mai accesibile și mai sigure.
- Dependența energetică este ținută sub control prin creșterea producției interne, inclusiv a surselor regenerabile, prin diversificarea importurilor, reducerea consumului și prin îmbunătățirea eficienței energetice. Efectele sunt vizibile: în anul 2022, SUA livrează UE mult mai mult decât oferta netă a Rusiei; pe parcursul ultimilor ani, industriile și-au redus considerabil cererea de gaze; până în 2025, UE poate renunța integral la importurile de gaze din Rusia.
- În termenii producerii de energie, UE nu insistă suficient asupra accelerării producției de gaz natural a statelor sale membre; mai degrabă, UE ia în considerare hidrogenul, biomasa și soluțiile complementare, precum utilizarea cărbunelui în scopul producerii de energie, și nu rezervele de gaz natural existente pe teritoriul său (cum ar fi cele ale României, Țărilor de Jos și Greciei).
- Mesajul optimist care se vrea a fi transmis cetățenilor europeni își pierde din credibilitate în contextul în care asigurarea securității energetice este vizibil îngreunată de nevoia stringentă a securizării rezervelor existente. Creșterea prețurilor și inflația fac parte dintre nemulțumirile resimțite în dialogurile dintre guverne și cetățeni, guverne și mediul de afaceri, sectorul privat și cetățeni. Politicienii ar trebui să guverneze prin exemplu și cu entuziasm.
- În rândul liderilor europeni, se remarcă o inconsecvență în tonalitatea mesajelor transmise, aici fiind incluse și cele extrem de optimiste (de ex.: durata crizei, de la una, la zece ierni).
- Industriile joacă un rol cheie, dacă ne raportăm la inițiativele în materie de inovare și de investiții. Astfel, nu sunt acceptate politicile extrem de populiste când vine vorba de prețuri.
- Vechiul model, bazat pe producerea și distribuirea centralizată a energiei, se opune noului model, cel al energiei distribuite. Unele guverne privesc cu scepticism adoptarea noului model.
- În România, companiile de stat – înființate în anii ’70 și ’80, domină sectorul energetic. Toate au ratat explozia de energie regenerabilă din a doua decadă, cu excepția companiei Hidroelectrica. Spre deosebire de acum trei acum, întreprinderile care fac parte din sistemul energetic centralizat manifestă un real interes față de energia verde. România încă nu are în vedere adoptarea anumitor măsuri prevăzute prin planul REPowerEU (de ex.: instalarea a 10 milioane de pompe de căldură până în anul 2025), deși stimulează foarte bine producerea de energie regenerabilă.
- Toate statele membre se bucură de libertatea de a alege cea mai bună cale în scopul îndeplinirii obiectivelor climatice și energetice. Măsurile temporare, legate de urgența cererii de energie, nu sunt mereu în concordanță cu aceste deziderate. Pe termen lung, chiar dacă resursele de energie se schimbă și se diversifică, țările vor continua să folosească petrolul și gazul ca surse de energie.