Institutul European din România (IER) a organizat miercuri, 14 iunie 2023, între orele 14:30 – 16.00, în parteneriat cu Trans European Policy Studies Association (TEPSA), un dialog online cu prilejul lansării volumului colectiv: „Schimbările climatice și viitorul Europei: opinii din capitale”. Capitolul despre România, intitulat ”Romania’s Fight Against Climate Change. Contributing to Ambitious European Targets While Facing Deep-Rooted Sectoral Flaws” a fost realizat de Eliza Vaș, șef Serviciul Studii Europene și Mihai Sebe, șef Serviciul Formare și Proiecte (Institutul European din România).
La eveniment au participat Oana-Mihaela Mocanu, directorul general al Institutului European din România, Alina Bârgăoanu, prof. univ. dr., Școala Națională de Studii Politice și Administrative – București, președinte al Consiliului de Administrație, Institutul European din România, și Ciprian Stănescu, președinte și CEO al Social Innovation Solutions, experți în combaterea dezinformării și în promovarea sustenabilității.
Întâlnirea a fost moderată de Michael Kaeding, co-editor al cărții, profesor de integrare europeană și politici ale UE, Universitatea Duisburg-Essen, Germania.
Principalele idei transmise de către invitați și de participanții la dialog au fost următoarele:
- România susține tranziția verde și există interes din partea cetățenilor în privința subiectului schimbărilor climatice. Este important în această discuție despre efectele schimbărilor climatice să ne gândim cum anume încadrăm problema pe agenda publică.
- România contribuie la realizarea țintelor ambițioase ale UE în lupta împotriva încălzirii globale, de exemplu în tranziția verde din domeniul transportului, dar în același timp se confruntă cu probleme structurale, care scot în evidență particularitățile statelor membre. În România, de exemplu, aproximativ 40% din populație se încălzește cu lemn. În acest context, este important să fie luați în calcul factorii culturali, dar și realitățile socio-economice din statele membre.
- Încălzirea globală va fi un aspect important al discuțiilor din cadrul alegerilor europarlamentare din 2024. Dată fiind complexitatea subiectului, Uniunea Europeană nu poate răspunde singură încălzirii globale, ci în tandem cu state ca SUA sau China. Numai împreună, acești trei actanți pot influența pozitiv politicile de combatere a încălzirii globale. Încălzirea globală va figura în cinci-zece ani drept aspect semnificativ al politicii europene de securitate, în special în contextul migrației climatice.
- Încălzirea globală afectează diferit țările și regiunile, de aceea și răspunsurile trebuie să fie corelate, iar costurile să fie distribuite în funcție de impactul produs, precum și de capacitatea diferită a statelor membre, regiunilor, etc.
- Deși de foarte multe ori, tematica schimbărilor climatice este prezentată în mod negativ, chiar dramatic, există și posibilitatea de a transforma în oportunități aceste modificări (spre exemplu în domeniul energiei, în cel al agriculturii sau al economiei circulare).
- În spațiul public există și voci care susțin că schimbările climatice nu sunt un subiect relevant, ci este mai degrabă o tematică impusă în mod forțat. Metoda cea mai eficientă pentru a contracara acest tip abordare care dezinformează și prezintă informații false este de a dezvolta campanii de comunicare eficiente. De asemenea, o altă recomandare pentru a răspunde acestor practici nocive a fost de a crește transparența în gestionarea fondurilor folosite pentru a accelera tranziția verde.