Institutul European din România (IER), în parteneriat cu Trans European Policy Studies Association (TEPSA), a organizat, în data de 13 martie 2024, un dialog online cu prilejul lansării volumului colectiv: „Enlargement and the Future of Europe: Views from Capitals”.
În deschidere, a fost adresat un cuvânt de bun-venit din partea Oanei-Mihaela Mocanu, directorul general al Institutului European din România.
Capitolul despre România, elaborat de Mihai Sebe, șef Serviciul Afaceri Europene și Eliza Vaș, coordonator Compartiment Studii (Institutului European din România), a fost prezentat în cadrul evenimentului.
În plus, o serie de puncte de vedere privind procesul de extindere și viitorul Europei au fost prezentate de către Kerry Longhurst, profesor Jean Monnet la Universitatea Civitas din Varșovia (Polonia), Miruna Butnaru-Troncotă, conferențiar în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative București și Yasen Georgiev, director executiv al Institutului de Politici Economice, Sofia (Bulgaria).
Dialogul a fost moderat de Michael Kaeding, coeditor al cărții, profesor de integrare europeană și politici ale UE, Universitatea Duisburg-Essen, Germania.
La dezbatere au participat reprezentanți ai instituțiilor europene și naționale, experți și cercetători din România și alte state membre ale UE, reprezentanți ai mediului academic, ai societății civile, mass media ș.a.
Dialogul s-a desfășurat în limba engleză.
Principalele idei transmise în cadrul dezbaterii au fost:
- România susține ferm procesul de extindere a Uniunii Europene, fapt observat și în timpul deținerii Președinției Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului 2019. Extinderea este o modalitate eficientă de avansare a proiectului european. Este un proces ce pune accentul pe împărtășirea valorilor comune.
- Contextul istoric este crucial atunci când discutăm despre extindere. După căderea Cortinei de Fier, aderarea statelor din fostul bloc comunist la proiectul european a fost interpretată drept o întoarcere în Europa, văzută ca simbol al libertății și prosperității, iar acest demers a fost benefic și pentru Uniunea Europeană care și-a intensificat relațiile economice cu statele respective.
- Dimensiunea geopolitică va avea un rol semnificativ în următorul val de extindere a UE. Totuși, e puțin probabil ca aderarea la Uniunea Europeană să contribuie radical la soluționarea conflictelor înghețate din țări precum Republica Moldova și Georgia. Aceste conflicte pot fi manipulate de către actori externi, cum ar fi Federația Rusă, care urmărește să împiedice procesul de extindere.
- Accelerarea aderării la UE trebuie conciliată cu abordarea bazată pe merite, astfel încât noul val de extindere să nu comporte riscuri și vulnerabilități nici pentru valorile europene, nici pentru actualele state candidate printr-o eventuală perpetuare a problemelor interne. Indicatorii de bază, cum ar fi democrația, lupta împotriva corupției, statul de drept, buna guvernanță din multe țări candidate prezintă actualmente lacune semnificative și provocări.
- Preocupările legate de ritmul de aderare, lipsa unor termene clare, oboseala negocierilor, problemele bilaterale și potențialele obstacole pot fi exploatate de cei care se opun extinderii.
- La baza extinderii se află raționamente geopolitice, de securitate, economice, sociale și umaniste, Uniunea Europeană acționând ca un pilon pentru democrație și prosperitate. Războiul din Ucraina le-a făcut chiar și pe statele membre reticente ale UE să realizeze că extinderea nu este un proces ce ar trebui să suporte amânare.