La data de 22 noiembrie 2021, Institutul European din România (IER), în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe, a organizat dezbaterea cu tema „Către o Uniune Europeană a sănătății. Provocări individuale, soluție colectivă” (format online – Zoom). Evenimentul face parte din seria dedicată Conferinței privind Viitorul Europei și a avut ca principal obiectiv promovarea dezbaterii privind viitorul Europei și conștientizarea nevoii de competențe europene în domeniul sănătății, precum și a diversificării instrumentelor europene în vederea creșterii calității serviciilor de sănătate și a investițiilor în cercetare, inovare și dezvoltare în acest domeniu.
În cadrul dezbaterii au fost prezentate următoarele idei cheie:
- Acțiunile comune la nivel european în domeniul sănătății reprezintă o necesitate în contextul pandemiei de Covid-19, conturarea unei Uniuni Europene a sănătății fiind subliniată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul discursului privind starea Uniunii.
- Reziliența și solidaritatea de la nivel european se bazează pe o transformare a Uniunii Europene și a competențelor pe care aceasta le poate căpăta în domeniul sănătății, fiind vorba, în sens larg, despre trasarea unor linii directoare de acțiune privind modul în care UE poate răspunde la crize, având în vedere interdependențele semnificative de la nivel european.
- Este necesară conștientizarea importanței rezilienței sistemelor de informare și comunicare de la nivel european și național, existând în prezent îngrijorarea că discursul anti-vaccinare poate să se suprapună și să contamineze discursul referitor la funcționarea și beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană. La nivel național, este necesară studierea ascensiunii discursului RoExit, care se bazează pe dezinformarea privind vaccinurile împotriva Covid-19, iar pentru combaterea sa este necesară o abordare instituțională coerentă. Totodată, este nevoie de responsabilizarea instituțiilor și actorilor care răspândesc informații false, pentru a sprijini demersurile medicilor în combaterea efectelor pandemiei.
- Apartenența la Uniunea Europeană aduce beneficii concrete cetățenilor, România având astfel acces la vaccinuri și sprijin din partea celorlalte state membre sub formă de echipamente și produse medicale. În acest sens, este nevoie de acțiuni sinergice pentru o comunicare mai bună și o explicare mai clară a avantajelor semnificative pe care România le are ca stat membru al UE în domeniul sănătății, politicii farmaceutice, managementului crizelor, siguranței alimentare, investițiilor în sănătate etc. Totodată, România trebuie să își facă auzită vocea la nivelul dezbaterilor europene, pentru a reduce decalajele existente între sistemul național de sănătate și cele de la nivelul Uniunii Europene.
- La nivelul sistemului de sănătate, pandemia a demonstrat importanța prevenției, digitalizării și a beneficiilor integrării regionale. Este necesară aplicarea principiilor descentralizării, debirocratizării și dinamizării în vederea creșterii calității serviciilor medicale, atragerii de fonduri externe pentru prevenție, precum și a creșterii atractivității, independenței și profesionalizării profesiei medicale.
- Cercetarea și inovarea în sănătate trebuie să se bazeze pe o strategie sustenabilă, care să includă toate sectoarele din sistemul sanitar, să îi asigure continuitatea pe termen mediu și lung, respectiv conectarea cu Europa. În acest sens, a fost prezentat ca exemplu de bună practică comunitatea Fresh Blood, partener EITHealth în România, care are ca scop sprijinirea inovației din domeniul medical, facilitând accesul la resurse educațional, logistice și financiare unor start-up-uri specializate.