Criza COVID-19 a arătat, printre altele, cât de dificilă poate fi cooperarea europeană uneori, în special în politicile în care Uniunea Europeană are competențe limitate în sprijinirea statelor membre. La începutul crizei, reacțiile acestora la pandemia cu noul coronavirus au fost orientate către planul intern, optând pentru limitarea sau restricționarea circulației și concentrându-se pe gestionarea națională a crizei. Solidaritatea europeană nu și-a făcut prea repede simțită prezența, dar, în cele din urmă, statele membre au ajuns la concluzia că provocările ridicate de actuala urgență de sănătate publică necesită un răspuns concertat din partea lor și coordonat cu instituțiile europene.
Plecând de la expertiza cercetătorilor din rețeaua European Policy Institutes Network (EPIN), a fost elaborat un raport destinat a răspunde la întrebarea: cum anume a fost percepută cooperarea UE din perspectiva națională? Astfel, 19 institute din 15 state membre (plus Islanda) au fost invitate să ofere un răspuns acestei întrebări, de o manieră succintă și menită a surprinde particularitățile naționale ale diferitelor abordări. Din partea Institutului European din România, experții Serviciului Studii Europene, Bogdan Mureșan și Mihai Sebe, au redactat o astfel de contribuție, raportându-se la perspectiva națională.
Textul integral al raportului EU crisis response in tackling Covid-19. Views from the member states, în limba engleză, este disponibil online aici.