Parlamentul European în prima sesiune plenară din 2025 – dezbateri decisive pentru Europa

În perioada 20-23 ianuarie 2025, la Strasbourg, Parlamentul European desfășoară prima sesiune plenară a anului, o reuniune caracterizată prin dezbateri și decizii care vor avea consecințe semnificative pentru viitorul Uniunii Europene.

Deschiderea sesiunii (20 ianuarie) a fost marcată de adoptarea agendei săptămânii de către europarlamentari. Printre subiectele marcante s-au numărat aspecte legate de energie, criza democratică din Venezuela și, în mod particular, criza georgiană, precum și viitorul relațiilor transatlantice în contextul învestiturii președintelui Donald J. Trump la Casa Albă. De asemenea, o dezbatere anticipată a fost cea referitoare la acordul de încetare a focului în Fâșia Gaza, precum și la rolul Uniunii Europene în susținerea procesului de pace.

În data de 21 ianuarie, europarlamentarii au discutat despre Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA), destinat să protejeze democrația în mediul online. De exemplu, Adam Szłapka (prezent din partea Consiliului UE) a adăugat că „mai recent, creșterea numărului de cazuri de interferență în procesele politice din UE, care au avut loc pe rețelele sociale, contribuie și mai mult la acest tablou îngrijorător. Una dintre prioritățile noastre pe durata președinției de șase luni este consolidarea rezilienței Europei împotriva interferenței externe și a dezinformării. Aceasta este o sarcină atât pentru UE, cât și pentru statele membre individuale. Împuternicirea societății civile este o prioritate cheie în acest domeniu, astfel încât aceasta să poată contribui eficient la un mediu online liber de manipulare și interferență informațională. La fel de importante sunt eforturile pe termen lung în domeniul educației civice, precum și sprijinirea și protejarea independenței presei credibile.”

Un alt subiect de importanță majoră a fost securitatea maritimă în Marea Baltică, unde europarlamentarii au abordat problema sabotării infrastructurii critice din regiune. Henna Virkkunen, Vicepreședinte executiv al Comisiei, a subliniat: „Putem răspunde cel mai bine acestor provocări dacă acționăm împreună, combinând răspunsurile civile și militare. Declarația comună a Summitului Aliaților NATO din regiunea Mării Baltice din 14 ianuarie evidențiază valoarea cooperării în abordarea amenințărilor hibride. Împreună suntem mai puternici. În acest context, trebuie să ne pregătim pentru cel mai rău scenariu și să adoptăm o abordare cuprinzătoare la nivel guvernamental pentru a face față actorilor care sunt pregătiți să utilizeze o gamă largă de instrumente în încercarea de a destabiliza societățile democratice.”

Miercuri, 22 ianuarie, prim-ministrul polonez, Donald Tusk, a prezentat prioritățile pe care Polonia intenționează să le promoveze în cadrul Președinției sale la Consiliul Uniunii Europene. Acesta a pus în discuție mărirea bugetelor pentru cheltuieli de apărare. Europa trebuie să fie puternică și pregătită pentru apărare, a subliniat liderul european.

În data de 23 ianuarie, în Parlamentul European vor avea loc voturile finale pe rezoluțiile discutate în această săptămână, inclusiv Actul legislativ al serviciilor digitale (DSA) și măsurile referitoare la securitatea în Marea Baltică.

Contextul acestor dezbateri a fost marcat de insecuritatea provocată de continuarea războiului din Ucraina și de ingerința statului rus în afacerile interne ale unor state precum Georgia și, mai ales, Belarus, dar, cu precădere, de întrebările legate de relațiile transatlantice sub noua administrație Trump. Solicitarea mai veche a acestuia ca statele NATO să aloce până la 5% din PIB pentru apărare a generat reacții mixte. Liderul polonez Donald Tusk a afirmat că Europa trebuie să-și asume responsabilitatea pentru propria securitate și că nu este momentul „să economisească” în acest domeniu.

Totodată, în cadrul Forumului Economic Mondial, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a avertizat, însă, cu privire la „o nouă perioadă de competiție geostrategică”, afirmând că Europa trebuie să fie pregătită pentru noile provocări globale.

În concluzie, sesiunea plenară a Parlamentului European din perioada 20-23 ianuarie 2025 reprezintă un moment crucial pentru Uniunea Europeană. De la securitatea energetică și situația tot mai dramatică a schimbărilor climatice până la situația umanitară din Gaza și relațiile transatlantice, liderii europeni au subliniat necesitatea unei Europe unite, autonome și pregătite să răspundă provocărilor globale. Deciziile luate în cadrul acestei sesiuni vizează atât cetățenii europeni, cât și poziția Uniunii Europene pe scena internațională, deschizând astfel un an de acțiuni și politici esențiale pentru viitorul Europei.

Copyright: © Uniunea Europeană 2025 – Sursa: PE

Sari la conținut