Academia de Studii Economice București, prin Facultatea de Relații Economice Internaționale, a organizat în perioada 26-27 octombrie 2023 Conferința Internațională „The Future of Europe”. Evenimentul a fost realizat în parteneriat cu Institutul European din România, Institutul de Prognoză Economică, Institutul de Economie Mondială, Centrul de Cercetări Financiare și Monetare „Victor Slăvescu” și Societatea Română de Economie.
În cadrul acestui parteneriat, reprezentanții Institutului European din România au avut onoarea de a se reîntâlni, la București, cu doi colaboratori care au marcat dezvoltarea componentei de cercetare a IER și anume prof. Andras G. Inotai, fost director al Institutului de Economie Mondială din Budapesta, respectiv dl Jacques Pelkmans, profesor asociat College of Europe Bruges și cercetător senior CEPS Bruxelles. Domniile lor au susținut discursurile tematice inaugurale alături de prof. Ilya Lingorski, membru al Consiliului de Administrație, Banca Națională a Bulgariei. Printre aspectele aduse în discuție în cadrul acestei secțiuni s-au numărat și următoarele:
- Extinderea spre Est a Uniunii Europene a fost considerată o extindere geografică, însă pe viitor va trebui să vorbim despre o extindere geopolitică; extinderea și aprofundarea sunt procese complementare la nivel european (ex. primirea României și a Bulgariei în zona Schengen și în zona euro);
- Este puțin probabil să asistăm la o deglobalizare, dar este posibil să vedem o nouă formă a globalizării; astfel, va fi necesar ca aprovizionarea să se facă mai degrabă prin utilizarea lanțurilor regionale în locul celor globale; din acest punct de vedere predictibilitatea, sustenabilitatea și productivitatea sunt elemente necesare pentru a asigura funcționarea acestor lanțuri de aprovizionare;
- E nevoie să consolidăm nu doar identitatea națională, ci și identitatea europeană (ex. reformarea sistemului de vot pentru a renunța la dreptul de veto); comunicarea este esențială pentru combaterea populismului și euroscepticismului;
- Viitorul Uniunii Europene trebuie să fie unul global, iar în vederea atingerii acestui obiectiv e nevoie să depășim problemele de natură internă;
- UE intervine pentru a reglementa diferite situații caracteristice pieței unice atunci când, prin prisma tratatelor, consideră că este necesar să facă acest lucru; 90% dintre reglementările UE vizează gestionarea riscurilor în materie de sănătate, siguranță și mediu;
- Pentru a înțelege importanța pieței unice trebuie să ne uităm la creșterea produsului intern brut și la volumului comerțului; în acest sens, a fost amintit faptul că Regatul Unit și-a dublat volumul schimburilor comerciale după aderarea la Uniunea Europeană în 1973;
- Piața internă reprezintă temelia uniunii economice și monetare; reglementările privind piața serviciilor sunt deficitare și e nevoie să fie adoptate viitoare măsuri în acest sens.
Conferința a oferit prilejul necesar pentru realizarea unui panel coordonat de către IER, tematica propusă fiind legată de economia circulară și contribuția sa pentru crearea unui viitor sustenabil. Astfel, au fost susținute prezentări de către dna Eliza Vaș, șeful Serviciului Studii Europene, IER, dna Aurelia-Ioana Chereji, conferențiar univ. dr., Universitatea din Oradea și dl Florian Neagu, director adjunct, Direcția Stabilitate Financiară, Banca Națională a României. În cadrul panelului au fost evidențiate o serie de idei precum:
- Tranziția către economia circulară implică noi modele de producție și comportamente de consum, respectiv adoptarea de măsuri care să încurajeze alegerile sustenabile;
- România va implementa Sistemul Garanție Returnare (SGR) începând cu 30 noiembrie 2023, fapt ce implică achitarea unei taxe de 0,5 lei pentru fiecare băutură achiziționată, această sumă putând fi recuperată odată cu returnarea ambalajului la unul dintre punctele de colectare;
- Discuția despre amprenta de carbon este într-o fază incipientă în România cu toate că există deja resurse care permit calcularea amprentei de carbon personale (ex. platforme online care oferă acest serviciu);
- România a importat poluare prin intermediul mașinilor second-hand achiziționate de către cetățeni în ultimele decenii (45% din flota auto de la nivel național este mai veche de 16 ani); în acest sens, constituie o oportunitate influențarea deciziilor de business de la nivelul grupurilor din care fac parte și companiile românești în vederea proiectării modulare a viitoarelor automobile;
- UE ar trebui să-și reducă dependența de importurile de îngrășăminte și pesticide utilizate în agricultura intensivă, asigurând totodată securitatea alimentară a categoriilor de persoane vulnerabile în fața schimbărilor climatice;
- Având în vedere prognozele privind creșterea demografică globală, putem presupune că va crește și cererea de alimente în rândul populației generale, ceea ce va pune o presiune și mai mare pe mediul înconjurător;
- Pentru România, costul privind tranziția verde este estimat la 60 de miliarde de euro (până în 2030) și 356 de miliarde până în 2050 (sursa Bloomberg); băncile din România alocă o sumă destul de mică pentru investițiile verzi (acestea fiind descurajate și de multiplele schimbări legislative).