Comisia Europeană propune „Busola pentru Competitivitate”: o nouă strategie pentru creșterea economică durabilă

Odată cu publicarea „Busolei pentru competitivitate”, Comisia Europeană propune măsuri și reforme economice, pe care le are în vedere pentru viitorul apropiat. Așadar, noua strategie va reprezenta planul menit să stimuleze redresarea și puterea economică în întreaga Uniune Europeană în anii următori. Comisia Europeană a prezentat această strategie la finalul lunii ianuarie, cu scopul de a răspunde provocărilor economice crescânde și de a ajuta la restabilirea Europei ca centru mondial de inovație și creștere sustenabilă.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat cu această ocazie: „Europa are tot ce este necesar pentru a reuși în cursa pentru poziția de lider (…) acum avem un plan. Avem voința politică. Ceea ce contează este rapiditatea și unitatea. Lumea nu ne va aștepta”. Aceste cuvinte evidențiază necesitatea unei intervenții imediate pentru a aborda problemele economice ale UE.

Un nou cadru pentru decalajul economic

Deși Uniunea Europeană dispune de o mare piață unică și de o forță de muncă bine pregătită, diferențele de productivitate față de Statele Unite și China s-au adâncit. Busola pentru competitivitate identifică trei obstacole majore pentru creșterea economică a blocului UE:

  1. Diferența în materie de inovație – deși UE produce un număr mare de brevete și idei noi în domeniul tehnologic, puține ajung pe piață. În contrast, SUA și China investesc masiv pentru a transforma cercetarea în tehnologii utilizabile.
  2. Costuri ridicate și povara administrativă – companiile europene se confruntă cu prețuri ridicate la energie și un cadru de reglementare multistratificat care le reduce competitivitatea globală.
  3. Dependența de importurile strategice – UE se bazează în mare măsură pe importurile de materii prime critice, semiconductori și produse farmaceutice, ceea ce ar putea duce la crize economice și geopolitice.

Pentru a depăși aceste provocări, Busola pentru competitivitate prezintă o serie de măsuri structurale care vor face din UE un model de lider economic pe plan mondial.

Start-up-urile, inteligența artificială și tehnologiile emergente – pentru o „revoluție” a inovației în UE

Consolidarea inovației și sprijinirea start-up-urilor reprezintă unul dintre pilonii principali ai noii strategii. Comisia Europeană va iniția:

  • O Strategie UE pentru start-up-uri și scale-up-uri, care ar îmbunătăți accesul la finanțare și ar reduce obstacolele birocratice care încetinesc creșterea companiilor inovatoare.
  • Inițiativa „Fabricile de inteligență artificială” – care presupune crearea de centre de IA și punerea la dispoziția cercetătorilor și antreprenorilor europeni a resurselor de calcul necesare pentru dezvoltarea unor sisteme avansate de IA.
  • Legea europeană a biotehnologiei și a materialelor avansate – pentru a permite dezvoltarea noilor industrii, inclusiv tehnologii cuantice, energie verde și biotehnologie.

Economie verde: decarbonizare, dar fără a lăsa pe nimeni în urmă

Uniunea Europeană s-a angajat să aibă o economie neutră privind emisiile de carbon până în 2050, dar Comisia a realizat, de asemenea, că această tranziție trebuie făcută asigurând, totodată, locurile de muncă și competitivitatea industrială.

Astfel, câteva dintre măsurile-cheie anunțate includ:

  • Planul industrial curat – pentru a asigura că tranziția verde nu conduce la mutarea producției industriale în afara Europei.
  • Planul de acțiune pentru energie accesibilă – al cărui obiectiv este reducerea prețurilor la energie pentru companii și cetățeni printr-o mai bună integrare a pieței energetice europene și investiții în modernizarea rețelelor electrice.
  • Revizuirea mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră –  în încercarea de a proteja industriile europene de concurența neloială cu țări care au politici de mediu mai puțin stricte.
  • Industria auto, unul dintre pilonii economiei europene, va fi ajutată de un Plan industrial pentru mobilitate care va sprijini tranziția către vehicule electrice și investiții masive în infrastructura de încărcare.

 Protejarea pieței unice

În vederea reducerii dependenței UE față de importurile-cheie, în special în ceea ce privește semiconductorii, materiile prime și produsele farmaceutice, un alt obiectiv al Busolei pentru competitivitate vizează întărirea rezilienței Uniunii Europene prin abordarea vulnerabilităților în lanțurile de aprovizionare critice. În acest sens, Comisia va propune:

  • O Platformă comună de achiziții pentru materii prime critice – un mecanism care va permite statelor membre să achiziționeze în comun resurse strategice.
  • O abordare nouă pentru apărarea pieței unice – creșterea semnificativă a utilizării instrumentelor de apărare comercială împotriva importurilor de produse subvenționate și a practicilor neloiale.
  • Înființarea unui Fond european pentru competitivitate – pentru a promova investițiile în sectoare strategice, precum energia regenerabilă, biotehnologia și inteligența artificială.

Minimizarea birocrației și accelerarea luării deciziilor

Povara administrativă excesivă este una dintre provocările semnificative cu care se confruntă sectorul de afaceri. Comisia planifică să reducă birocrația cu 25% pentru toate afacerile și cu 35% pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri).

Pentru a accelera implementarea reformelor, Comisia va propune un nou Instrument de coordonare a competitivității, destinat unei mai bune coordonări a politicilor industriale ale statelor membre cu obiectivele comune ale UE.

Concluzii

Punerea în practică a acestei strategii va fi un test pentru statele membre în vederea unei acțiuni rapide și în unitate spre binele întregii comunități a UE. Adoptarea Busolei pentru competitivitate va marca, cu siguranță, începutul unei noi ere de succes pentru economia europeană.

© foto: Comisia Europeană

Sari la conținut