Corina Sabău, 09.10.2024
Deputații sunt îngrijorați de creșterea intensității și frecvenței fenomenelor meteorologice extreme în UE și în lume, inclusiv inundațiile masive, valurile de căldură și incendiile forestiere. Într-o rezoluție privind inundațiile devastatoare din Austria, Cehia, Germania, Ungaria, Polonia, România și Slovacia, adoptată recent, eurodeputații își exprimă nemulțumirea față de recentele reduceri bugetare pentru mecanismul de protecție civilă al UE.
Aceștia solicită finanțare suficientă, actualizată la nevoile existente, pentru a spori gradul de pregătire și a îmbunătăți consolidarea capacităților, în special în perspectiva următorului buget multianual al UE. De asemenea, aceștia doresc ca Fondul de solidaritate al UE să fie „proporțional cu creșterea numărului și a gravității dezastrelor naturale în întreaga Europă”, îndemnând Comisia să accelereze mobilizarea fondurilor pentru țările afectate și solicitând punerea la dispoziție și a altor tipuri de sprijin tehnic și financiar, cum ar fi instrumentele politicii de coeziune.
Pe termen lung, rezoluția solicită mai multe investiții ale UE în reziliența regională și locală și cer ca viitoarea politică de coeziune a UE să se concentreze și mai mult pe atenuarea consecințelor schimbărilor climatice și pe adaptarea la acestea.
Barry Cowen, europarlamentar din grupul Renew Europe, are în vedere câteva măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice:
„Evenimentele meteorologice extreme reprezintă o amenințare continuă pentru comunitățile locale și agricultură. Trebuie să urmărim, când vorbim de politica globală a UE, mai ales acele cauze care continuă să contribuie la schimbările climatice. S-au făcut progrese, dar nu trebuie să ne rezumăm doar la ce s-a făcut până acum, nu trebuie să stagnăm.
Agricultura se confruntă cu două obstacole majore, primul dintre ele fiind legat de costurile mari ale energiei. M-am gândit la două rezoluții pe care aș dori să le susțină această nouă Comisie. Prima este un angajament de a investi în sisteme energetice durabile, bazate pe surse regenerabile.
De exemplu, potențialul masiv care există în largul coastei de vest a Irlandei poate ajuta Europa să-și reducă dependența de gazul rusesc. A doua soluție este crearea unui nou flux de finanțare care să fie separat și distinct de PAC/Politica Agricolă Comună, un sistem de finanțare care să recompenseze fermele și să susțină totodată ecosistemele.”
Astfel, eurodeputații doresc prezentarea rapidă de către Comisie a unui plan european de adaptare la schimbările climatice, care să includă propuneri legislative concrete, anunțat în orientările politice ale președintei Ursula von der Leyen pentru Comisia 2024-2029. Un astfel de plan este necesar pentru a consolida reziliența UE, a asigura adaptarea la impactul schimbărilor climatice și a coordona acțiunile naționale privind pregătirea, planificarea și cooperarea transfrontalieră.
Deputații au subliniat, de asemenea, necesitatea unor investiții urgente în măsuri de gestionare a inundațiilor și de prevenire a riscurilor de inundații. Numai în ultimii 30 de ani, inundațiile din Europa au afectat 5,5 milioane de persoane și au cauzat daune economice în valoare de peste 170 de miliarde EUR. Vara anului 2024 a fost cea mai călduroasă din istorie, atât la nivel mondial, cât și în Europa.
Articolul original poate fi citit pe site-ul Radio România Internațional.
Foto: Barry Cowen (Photographer: Alain ROLLAND Copyright: © European Union 2024 – Source : EP).
Acest articol este preluat pe site-ul Institutului European din România în baza parteneriatului încheiat între Societatea Română de Radiodifuziune prin Radio România Internațional și Institutul European din România în cadrul proiectului editorial EuranetPlus.