Alo, Bruxelles – Legea privind inteligența artificială

Corina Cristea, 05.04.2024

Legea privind inteligența artificială, care garantează siguranța și respectarea drepturilor fundamentale și stimulează inovația, a fost aprobată în Parlamentul European.

În cadrul strategiei sale digitale, Uniunea Europeană a reglementat inteligența artificială (Artificial Intelligence – AI) pentru a asigura condiții optime de dezvoltare și folosire a acestei tehnologii inovatoare. AI poate aduce numeroase beneficii, cum ar fi servicii medicale mai bune, transport mai sigur și mai curat, producție eficientă, precum și energie mai ieftină și mai sustenabilă. Dar vine la pachet și cu anumite riscuri.

În aprilie 2021, Comisia Europeană a propus primul cadru normativ al Uniunii Europene privind inteligență artificială, iar la jumătatea lunii trecute, Actul privind inteligența artificială – prima lege cuprinzătoare pentru AI din lume – a fost aprobată în Parlamentul European. Scopul său este acela de a aborda riscurile legate de sănătate, siguranță și drepturile fundamentale, dar și să protejeze democrația, statul de drept și mediul. Astfel, legislativul european a votat pentru a se asigura că inteligența artificială este de încredere, sigură și respectă drepturile fundamentale ale UE, sprijinind în același timp inovarea.

Astfel, noua lege stabilește obligații pentru inteligența artificială, pe baza riscului potențial și a nivelului de impact. Aceasta interzice în UE aplicațiile AI care prezintă un risc clar pentru drepturile fundamentale – cum ar fi sistemele biometrice de clasificare care folosesc caracteristici sensibile, sisteme care evaluează comportamentul social sau cele utilizate pentru manipularea comportamentului uman. Sistemele de inteligență artificială considerate cu grad ridicat de risc, utilizate, de exemplu, în infrastructura critică, în educație, în asistența medicală, în aplicarea legii, în gestionarea frontierelor sau în procese electorale, trebuie să respecte cerințe stricte.

Totodată, Sistemele de AI de uz general care se extind rapid trebuie, de asemenea, să respecte obligațiile de transparență și normele UE privind drepturile de autor. De asemenea, având în vedere dificultatea tot mai mare de a recunoaște conținutul audio-vizual artificial sau manipulat („deepfake”) în mediul online, acesta va trebui etichetat în mod clar.

Cadrul juridic se va aplica atât entităților publice, cât și celor private, din interiorul și din afara UE, atâta timp cât sistemul de inteligență artificială este introdus pe piața Uniunii sau utilizarea sa afectează persoane aflate pe teritoriul UE. În plus, sunt prevăzute anumite obligații pentru furnizorii de modele de AI de uz general, inclusiv pentru modelele de inteligență artificială generative de mari dimensiuni. Legea va deveni deplin aplicabilă la 24 de luni de la intrarea în vigoare, cu o abordare graduală.

În acest context, Raportorul pentru Legea privind Inteligența artificială în Parlamentul European, Dragoș Tudorache, a declarat că „acest act este doar începutul unei călătorii mai lungi, deoarece AI va avea un impact pe care nu-l putem măsura doar prin legea privind inteligența artificială, ci va avea impact asupra sistemului nostru de învățământ, asupra pieței noastre de muncă. (…) Ca Uniune, cred că am dat un semnal lumii întregi că luăm acest lucru foarte în serios, că am identificat, am lucrat la definirea unui model pe care-l numim astăzi The Risk Based Approach (Abordarea bazată pe risc), care este acum recunoscut din ce în ce mai mult în jurisdicțiile din întreaga lume ca fiind modalitatea de a privi și de a aborda din punct de vedere normativ această tehnologie.

Cred că avem datoria să încercăm să fim cât mai interoperabili posibil și trebuie să fim pregătiți pentru momentul când această tehnologie ne va surprinde cu capabilitățile sale viitoare”, a încheiat eurodeputatul.

Articolul original poate fi citit pe site-ul Radio România Internațional.

Foto: Dragoș Tudorache, eurodeputat Renew Europe (foto: Copyright: © European Union 2024, EP / Photographer: Mathieu CUGNOT).

Acest articol este preluat pe site-ul Institutului European din România în baza parteneriatului încheiat între Societatea Română de Radiodifuziune prin Radio România Internațional și Institutul European din România în cadrul proiectului editorial EuranetPlus.

Sari la conținut