Institutul European din România (IER) implementează proiectul „Consolidarea și promovarea poziției României ca actor relevant în cadrul proceselor de luare a deciziilor la nivel european“ cod SIPOCA 400 / cod SMIS2014+ 115759, realizat în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe (lider de proiect), Secretariatul General al Guvernului României și École Nationale d’Administration din Franța.
Rolul IER este acela de a coordona realizarea a cinci analize tematice, care să poată fi ulterior folosite în fundamentarea propunerii de politică publică privind îmbunătățirea participării României la procesul de luare a deciziilor la nivelul Uniunii Europene. Astfel, pentru realizarea obiectivului au fost selectate cinci echipe de experți-cercetători în toamna anului 2019 cu scopul de a demara procesul de cercetare și de a realiza analizele tematice în cauză. Procesul de cercetare include și organizarea unor workshopuri tematice cu reprezentanți ai ministerelor și ai altor instituții/entități de specialitate în vederea extragerii unor concluzii preliminare și a testării unor scenarii pregătite de echipele de cercetători.
Astfel, în perioada 29 ianuarie – 13 februarie, au fost organizate cele cinci workshopuri tematice după cum urmează:
- 29 – 30 ianuarie 2020 – Rolul și relevanța studiilor de impact în definirea pozițiilor naționale la nivel UE;
- 3 – 4 februarie 2020 – Simplificarea politicii de coeziune post-2020: posibile soluții pentru eficientizarea implementării;
- 5 – 6 februarie – Modalități de aprofundare a Parteneriatului Estic după anul 2020;
- 10 – 11 februarie 2020 – Inteligența artificială – impactul la nivel UE asupra productivității companiilor și pieței muncii (Studiu de caz: România);
- 12 – 13 februarie 2020 – Impactul digitalizării asupra arhitecturii și implementării politicilor europene vizând consolidarea Pieței Interne.
În ceea ce privește primul workshop organizat (Rolul și relevanța studiilor de impact în definirea pozițiilor naționale la nivel UE), echipa de cercetare, coordonată de prof. Iordan Gheorghe Bărbulescu, a avut în vedere identificarea modalităților de construire a pozițiilor naționale la nivel UE în rândul ministerelor reprezentate la discuție, a analizat oportunitatea și fezabilitatea realizării de studii de impact în diverse etape ale procesului de negociere a legislației europene și a colectat feedback cu privire la situația celorlalte state membre și sistemele de pregătire pe care le folosesc reprezentații acestora în grupurile de lucru sau în alte formate de negociere.
Cel de-al doilea workshop (Simplificarea politicii de coeziune post-2020: posibile soluții pentru eficientizarea implementării), facilitat de echipa de cercetare, coordonată de prof. Dumitru Miron, a urmărit să identifice un set de măsuri/opțiuni de eficientizare a implementării politicii de coeziune în perioada 2021-2027, aplicabile în România. Dezbaterile s-au grupat în jurul a trei teme: calitatea programării – obiective și priorități, corelarea intervențiilor și programele multi-fond, înțelegerea tipologiei proiectelor și beneficiarilor eligibili; capacitate și eficiență administrativă – capacitatea instituțiilor componente ale sistemului de implementare, management și control de a-și îndeplini atribuțiile în condiții de eficiență; simplificare și condiții de asigurare a eficienței administrative – perspectiva sistemului de management și control, cu accent pe România.
Al treilea workshop (Modalități de aprofundare a Parteneriatului Estic după anul 2020) facilitat de echipa de cercetare, coordonată de prof. Mircea Brie, s-a axat pe următoarele obiective: discutarea primelor etape ale studiului, inclusiv a datelor asociate Indicelui Parteneriatului Estic, și testarea celor cinci scenarii privind evoluția PaE, formulate de către cercetători; validarea recomandărilor pentru reforma instrumentelor UE în cadrul inițiativei PaE post-2020; completarea unui chestionar individual în ceea ce privește interesele României din cadrul PaE precum și coordonarea inter-instituțională în gestionarea PaE de către instituţiile din România.
Al patrulea workshop (Inteligența artificială – impactul la nivel UE asupra productivității companiilor și pieței muncii (Studiu de caz: România) a fost facilitat de echipa de cercetare, coordonată de prof. Adina Magda Florea, și a vizat teme de discuție precum: politici în domeniul inteligenței artificiale în UE și în lume; ameliorarea politicilor publice din România destinate implementării inteligenței artificiale în economie și societate; transformarea pieței muncii ca impact al inteligenței artificiale, principii etice în dezvoltarea și utilizarea sistemelor bazate pe inteligență artificială. Una dintre concluziile discuțiilor a fost aceea că pentru a avea un impact la nivelul productivității și al pieței muncii, educația pentru societatea în care IA va fi omniprezentă este necesară pentru toți, începând chiar din învățământul preuniversitar.
Al cincilea workshop (Impactul digitalizării asupra arhitecturii și implementării politicilor europene vizând consolidarea Pieței Interne) a fost facilitat de echipa de cercetare, coordonată de prof. Adrian Curaj, și a avut ca scop identificarea și dezbaterea cu reprezentanții ministerelor de resort elementele de poziționare națională pe politicile aferente Pieței Unice Digitale. Prin urmare, în cele două zile s-a discutat despre: maparea inițiativelor aferente Pieței Unice Digitale (condiționalități, elemente favorizante, elemente de risc); poziția României în ceea ce privește inițiativele Pieței Unice Digitale: puncte tari, vulnerabilități sistemice și riscuri potențiale alături de măsuri de acoperire, marje potențiale de negociere pe dosarele relevante.
În urma workshopurilor realizate, echipele de cercetători vor lucra la elaborarea variantei intermediare a analizei tematice, care va fi mai apoi prezentată pentru feedback în cadrul unei dezbateri publice pentru fiecare temă de cercetare în parte. Dezbaterile sunt programate a se desfășura în lunile martie și aprilie, iar mai multe informații vor fi disponibile pe site-ul IER.
