Institutul European din România (IER) a implementat cu succes cea de-a doua etapă din proiectul „Consolidarea și promovarea poziției României ca actor relevant în cadrul proceselor de luare a deciziilor la nivel european“ cod SIPOCA 400 / cod SMIS2014+ 115759, ce a constat în realizarea de cinci dezbateri tematice în care s-a discutat varianta intermediară a fiecărei analize realizate de către echipele de autori.
Realizat în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe (lider de proiect), Secretariatul General al Guvernului României și École Nationale d’Administration din Franța, proiectul a avut ca primă etapă (activitate asociată IER) organizarea unor workshopuri privind versiunile preliminare ale analizelor tematice, care au avut loc în lunile ianuarie – februarie 2020. Mai multe informații despre etapa anterioară sunt disponibile aici.
Dacă în prima fază workshopurile au fost organizate fizic, pentru cea de-a doua etapă a fost necesară o reconfigurare având în vedere restricțiile asociate stării de urgență și de alertă. Drept pentru care în perioada 26 mai – 11 iunie 2020, au fost realizate cinci dezbateri în format online după cum urmează:
- 26 mai 2020 – Rolul și relevanța studiilor de impact în definirea pozițiilor naționale la nivel UE;
- 4 iunie 2020 – Modalități de aprofundare a Parteneriatului Estic după anul 2020;
- 5 iunie 2020 – Inteligența artificială – impactul la nivel UE asupra productivității companiilor și pieței muncii (Studiu de caz: România);
- 10 iunie 2020 – Simplificarea politicii de coeziune post-2020: posibile soluții pentru eficientizarea implementării;
- 11 iunie 2020 – Impactul digitalizării asupra arhitecturii și implementării politicilor europene vizând consolidarea Pieței Interne.
În ceea ce privește prima dezbatere realizată (Rolul și relevanța studiilor de impact în definirea pozițiilor naționale la nivel UE), echipa de cercetare, coordonată de prof. Iordan Gheorghe Bărbulescu, a prezentat o serie de concluzii și de recomandări de poziționare națională în context european, după cum urmează: la nivelul UE, cele mai folosite analize de impact sunt cele de tipul ex-ante, rolul acestora fiind acela de a furniza instituțiilor implicate în procesul decizional date importante cu privire la inițiativele de politici publice aflate în dezbatere; toate statele membre UE, cu excepția României, își propun să utilizeze studiile de impact atunci când elementele de drept secundar (directivele/regulamentele) sunt transpuse la nivel național, fapt care evidențiază impactul semnificativ al reglementărilor europene asupra nivelului național; doar 14 state membre se obligă prin norme interne să folosească studiile de impact pentru fundamentarea pozițiilor naționale în cadrul Uniunii Europene, iar printre statele care nu-și fundamentează pozițiile europene prin studii de impact observăm state fondatoare ale UE precum Franța, Țările de Jos sau Belgia.
Total participanți: 50
Cea de-a doua dezbatere (Modalități de aprofundare a Parteneriatului Estic după anul 2020), facilitată de echipa de cercetare, coordonată de prof. Mircea Brie, a urmărit să testeze scenariile privind evoluția Parteneriatului Estic și să prezinte concluziile și recomandările ce reies din analiza tematică, precum: Parteneriatul Estic ar trebui definit ca o prioritate guvernamentală și asumat în cadrul unui document programatic special dedicat (în plus față de menționarea în Strategia de Securitate); România ar trebui să se axeze pe câteva direcții de interes pentru Parteneriatul Estic, precum cea de securitate sau cea de energie, respectiv pe crearea de proiecte strategice pentru cooperarea regională; ar trebui acordată o mai mare atenție legăturilor comerciale ale României cu statele PaE, nu doar ale UE, mai ales în privința produselor de export; ar trebui creat un cadru pentru ca societatea civilă, cetățenii României și agenții culturali să se angajeze în relații de bună vecinătate cu partenerii PaE.
Total participanți: 49
A treia dezbatere (Inteligența artificială – impactul la nivel UE asupra productivității companiilor și pieței muncii (Studiu de caz: România) a fost facilitată de echipa de cercetare, coordonată de prof. Adina Florea, și a prezentat concluzii și propuneri de măsuri precum: Inteligența Artificială (IA) este o noua frontieră digitală care va avea un impact profund asupra lumii, transformând modul în care trăim și muncim; IA va avea un impact economic semnificativ: până în 2035, IA ar putea dubla ratele anuale de creștere economică globală; la nivelul Uniunii Europene există o presiune din ce în ce mai mare de a acționa rapid pentru a recupera decalajele înregistrate în raport cu SUA, China sau Japonia; România poate deveni competitivă în domeniul IA la nivel european, prin sprijinirea cercetărilor și a inovării pentru dezvoltarea următoarei generații de tehnologii în IA și prin sprijinirea parteneriatului public-privat în adoptarea soluțiilor de IA.
Total participanți: 70
A patra dezbatere (Simplificarea politicii de coeziune post-2020: posibile soluții pentru eficientizarea implementării) a fost facilitată de echipa de cercetare, coordonată de prof. Dumitru Miron, și a evidențiat următoarele tipuri de argumente în favoarea simplificării politicii de coeziune pentru cadrul financiar 2021-2027: formularea unor norme mai clare, pentru care interpretarea să fie unitară; sporirea cooperării între autoritățile de management și cele de audit; asigurarea coerenței regulilor privind accesarea și implementarea diferitelor instrumente ale UE; reducerea diferențelor de reglementare din afara sferei politicii de coeziune (precum normele naționale privind ajutoarele de stat sau cele privind achizițiile publice).
Total participanți: 67
Ultima dezbatere (Impactul digitalizării asupra arhitecturii și implementării politicilor europene vizând consolidarea Pieței Interne) a fost facilitată de echipa de cercetare, coordonată de prof. Adrian Curaj, și a avut în vedere discutarea problemelor existente în procesele de digitalizare de la nivel european și național, respectiv analizarea propunerilor înaintate de către autori. Astfel, domeniile pentru care au fost adresate recomandări sunt cele ce țin de centrele de competență în securitate cibernetică, taxarea digitală, implementarea directivelor existente, e-Privacy, Digital Services Act și cloud computing.
Total participanți: 59
În urma dezbaterilor realizate și a sugestiilor de îmbunătățire primite, echipele de cercetători vor lucra la elaborarea variantei finale a analizei tematice, care mai apoi va fi parte integrantă din proiectul de politică publică pe domeniul afacerilor europene, realizat de către liderul de proiect (Ministerul Afacerilor Externe).
Institutul European din România dorește să le mulțumească echipelor de autori, celor 285 de participanți care s-au alăturat dezbaterilor online și colegilor din Ministerul Afacerilor Externe, respectiv Ministerul Fondurilor Europene pentru sprijinul acordat în organizare și prezentarea unor intervenții punctuale.
